S-au împlinit 43 de ani de la cutremurul din 1977. În seara zilei de vineri, 4 martie, la ora 21.22, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, având epicentrul în Munţii Vrancei. Era al doilea mare seism din secolul al XX-lea produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.
Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost Bucureştii, regiunea de sud şi cea de est a ţării.
Seismul a fost atât de puternic, încât a distrus o parte din oraşul Zimnicea şi localitatea Șistov de pe malul bulgăresc al Dunării.
În întreaga țară au fost atunci aproximativ 11.300 de răniți și circa 35.000 de locuințe prăbușite. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București, unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit, scrie gandul.ro
Dintre imobilele prăbuşite în Bucureşti amintim: blocul ”Casata”, blocul ”Continental”, blocul ”Nestor”, blocul ”Dunărea”, blocul aflat lângă hotelul ”Lido”, blocul Wilson, o clădire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Moşilor nr. 135, un imobil din strada Galaţi, blocul de la intersecţia Bulevardului Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu, blocul OD16 din cartierul Militari.
Şi tot în noaptea de 4 martie şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vremii. Marele actor Toma Caragiu era pe holul blocului împreună cu bunul lui prieten, regizorul Alexandru Bocăneţ. Niciunul nu a avut şanse de scăpare. Şi cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, supranumită Edith Piaf a României, s-a stins atunci. Cutremurul a prins-o în lift.
Cutremurul din 4 martie 1977 a generat pierderi de peste două miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale. Din totalul pierderilor, peste 50% au fost la locuințe, în București fiind 90% din victime și 70% din pierderi. Cauza principală a pierderilor materiale și umane a constituit-o prăbușirea a 28 clădiri înalte, construite înainte de anul 1940 fără măsuri antiseismice, dar și avariile grave produse în unele unități industriale sau rănirea din motive nestructurale în locuință.
La fix 43 de ani de la devastatorul cutremurul din 1977, specialiştii lansează un avertizment dur: în cazul unui nou cutremur de proporţii, pierderile omeneşti şi pagubele materiale ar putea fi mai mari decât în urmă cu 43 de ani.
‘Toţi specialiştii, în marea lor majoritate, sunt de părere că dacă ar mai avea loc un cutremur similar celui din 77 ar avea loc astăzi, pagubele ar fi mult mai însemnate. Teoretic şi pe hârtie clădirile nou construite după ’77, sau dupa ’78, ar trebui sa stea mai bine. Totuşi, întotdeauna sunt surprize iar experienţa cutremurului din Albania a arătat clădiri nou construite care s-au prăbuşit”, a spus Dragoş Toma, cercetător INFP.
