Orașul din România care își pierduse populația după Revoluție, dar acum a renăscut
România se confruntă cu o tendință descendentă în ceea ce privește demografia, iar experții avertizează că, dacă ritmul actual se menține, în anul 2100 ar putea exista doar 8 milioane de români la nivel mondial.
Orașul din România care a renăscut și devine din ce în ce mai populat!
Cu toate acestea, chiar și într-o țară afectată de declin demografic, există suficiente orașe magnet. Potrivit reprezentanților unui grup de analiză și dezbateri numit „Rethink România”, aceste orașe atrag rezidenți din diverse regiuni geografice. Practic, există o cerere mare de a trăi în aceste orașe, din motive variate, în principal pentru că viața ar fi mai bună în ele.
Localitatea din România unde se va construi o fabrică de pulberi pentru muniție
Potrivit Turnul Sfatului, la conferința organizată de Rethink România, au luat parte cercetătorul Robert Santa, sociologul Mihai Rusu și Anatolie Coșciug, director la Centrul Român de Studii Comparate asupra Migrației. După cum indică specialiștii, orașele care atrag cel mai mult atenția românilor sunt cele care găzduiesc universități.
”Interesant este că până în 2011 România avea o ierarhie urbană destul de uniformă, în care aveam capitala și șapte orașe secundare relativ comparabile ca mărime. Fiecare dintre ele aveau câte o universitate, o regională CFR; oarecum, politica era de a le ține relativ egale – vorbim de Cluj, Iași, Timișoara, Craiova, Galați, Brașov și Constanța”, a explicat Robert Santa.
„Nu iese în evidență pentru că este mai mic, dar are multe aspecte similare”
Cum era de așteptat, majoritatea orașelor mari atrag oamenii din județele vecine, conform studiului. ”Sibiul seamănă foarte mult cu ceilalți poli. Nu iese în evidență pentru că este mai mic, dar are multe aspecte similare. De exemplu, are tot o universitate, în care mai mult de jumătate din studenți vin din afara județului.
Aici seamănă cu Cluj, cu Timiș, cu Iași. Doar că, spre exemplu, Timișul atrage 60% din cei din Caraș-Severin, Clujul atrage 70% din cei din Sălaj, iar Sibiul, la rândul său, atrage mult, dar în ponderi mai mici: poate avea 30% din vâlceni, 15% din argeșeni, 10% din brașoveni, 20% din Alba; dar cumulat reușește să atragă un număr mare”, explică sociologul.
Orașele-magnet atrag nu doar români, ci și migranți
Mai mult, există cazuri de orașe care aproape că au rămas fără locuitori după Revoluție, însă acum au crescut spectaculos, cum e orașul Cisnădie. ”Cisnădie se depopulase puternic după Revoluție și acum a crescut, chiar și raportarea dintre recensăminte, construcții de locuințe, populație școlară etc”, a completat Robert Santa.
Cum era de așteptat, orașele-magnet atrag nu doar români, ci și migranți. Cum era de așteptat, București, Cluj și Timișoara conduc acest top al orașelor unde oamenii vor să se mute. ”Ultimele știri ne arată că după 30 și ceva de ani de scăderi constante, e primul an în care am avut o mică creștere a românilor cu reședința în România.
Cei mai mulți migranți din România sunt veniți din Nepal
Și principalul motiv e imigrația; avem și criza de refugiați din Ucraina și apar și în statistică. Am avut și foarte mulți copii de români reîntorși. Plus mai avem migrația pentru muncă. Dacă ne uităm detaliat, avem o imagine destul de mixtă: grupul cel mai mare sunt imigranți din afara Europei.
În 2022 erau Moldova, Turcia, China și Italia, care sunt principalele țări de unde veneau. Dar acum câțiva ani aveam Italia, Germania, Franța, China, Turcia, Moldova. Tendința era mai degrabă de urbanizare, adică veneau din țări în care cea mai mare parte a populației trăiește în urban”, a explicat Anatolie Coșciug.
Cei mai mulți migranți din România sunt veniți din Nepal (9%), urmați de turci, italieni, moldoveni, indieni și sri lankezi, potrivit datelor oficiale.
