Nicușor Bancu a rememorat anii copilăriei și adolescenței până a ajuns la Universitatea Craiova
Ajuns la Universitatea Craiova în vara anului 2014, Nicușor Bancu a devenit, în timp, unul dintre cei mai iubiți jucători din Bănie. La 33 de ani, fundașul stânga este un simbol al clubului, cu 417 meciuri jucate în tricoul „alb-albastru”, 30 de goluri marcate și 62 de pase decisive oferite. Aflat în Turcia, unde Universitatea Craiova își desfășoară pregătirea de iarnă, Bancu a vorbit deschis despre drumul deloc ușor până la fotbalul mare. Căpitanul oltenilor a rememorat anii copilăriei și adolescenței, marcați de muncă și sacrificii.
„Din banii strânși plăteam rata la bancă, pentru că ai mei nu mai puteau”
„Au fost multe momente grele, dar părinții mei au încercat să-mi ofere ce puteau. Nu am avut la fel ca alți colegi, dar am avut ce mi-a plăcut mie: minge și ghete ca să joc fotbal. Asta îmi doream de Crăciun sau de ziua mea”, a povestit Bancu, conform DigiSport.
Fotbalistul a început organizat la 11 ani, la Slatina, iar în vacanțele de vară muncea pe șantier pentru a-și ajuta familia. „Mergeam o lună ca salahor în construcții. Din banii strânși plăteam rata la bancă, pentru că ai mei nu mai puteau. Cu restul trăiam și eu. Salariul era 500 de lei, dar îmi ajungeau. Eram fericit că pot să ajut”, a mai spus căpitanul Craiovei.
În vara trecută, Bancu declara că își dorește un transfer, mai ales pentru a-și asigura un final de carieră mai liniștit din punct de vedere financiar. În cele din urmă, fundașul a rămas la echipa de pe „Ion Oblemenco”, însă gândul unei plecări nu a fost complet abandonat. „Nu contează unde mi-aș dori să plec, ci să fie bine pentru familia mea. La vârsta mea, trebuie să merg undeva unde să câștig bine. Mai am puțin de jucat. Dacă nici acum nu se va întâmpla, probabil e ultimul tren”, declara Bancu.
