Doljul nu scade peste tot la fel. Datele de la recensământ arată un județ rupt în două: pe de o parte, localități de lângă Craiova care au crescut puternic, pe fondul mutării spre zonele periurbane; pe de altă parte, comune mici care au pierdut un sfert din populație în zece ani.
La nivel de județ, Doljul avea 599.442 de locuitori la recensământul din 2021, cu 61.102 mai puțini decât în 2011, potrivit datelor provizorii comunicate după RPL 2021.
Dar imaginea devine mult mai interesantă când coborâm la nivel de localitate.
Malu Mare, comuna care aproape s-a dublat
Cea mai spectaculoasă creștere apare la Malu Mare. Localitatea a ajuns la 7.548 de locuitori în 2021, față de 3.780 în 2011.
Asta înseamnă un plus de 3.768 de locuitori în zece ani. Practic, Malu Mare aproape s-a dublat.
Explicația este una pe care o simte oricine a urmărit dezvoltarea de lângă Craiova: presiunea imobiliară, casele noi, mutarea familiilor din oraș spre comunele apropiate și transformarea unor localități periurbane în extensii rezidențiale ale Craiovei.
Cârcea, Pielești și Șimnicu de Sus au crescut puternic
Malu Mare nu este singura localitate care a câștigat populație.
Cârcea a ajuns la 4.644 de locuitori, față de 3.424 în 2011, adică un plus de 1.220 de persoane.
Pielești a urcat la 4.666 de locuitori, față de 3.609 în 2011, cu 1.057 de locuitori în plus.
Șimnicu de Sus apare, de asemenea, printre localitățile cu creștere importantă în număr absolut: 5.733 de locuitori în 2021 și un plus de 1.106 persoane, potrivit datelor comunicate de Direcția Județeană de Statistică Dolj.
Modelul este clar: localitățile din jurul Craiovei, mai ales cele cu acces bun și teren disponibil pentru construcții, au atras populație în timp ce județul, per total, a scăzut.
Craiova a pierdut peste 35.000 de locuitori
Paradoxul apare chiar în centrul județului. Municipiul Craiova rămâne de departe cea mai mare localitate din Dolj, cu 234.140 de locuitori, dar a pierdut 35.366 de persoane față de recensământul anterior.
Nu înseamnă automat că toți acești oameni au plecat din zona Craiovei. O parte a mișcării se vede chiar în creșterea comunelor din jur. Practic, Craiova a pierdut populație administrativă, în timp ce zona metropolitană informală a crescut în unele puncte.
Această diferență contează pentru trafic, școli, utilități, drumuri, servicii publice și investiții. Dacă oamenii locuiesc în Malu Mare, Cârcea, Pielești sau Șimnicu de Sus, dar lucrează și folosesc zilnic Craiova, orașul real devine mai mare decât orașul din acte.
Comunele care au pierdut cel mai mult procentual
La celălalt capăt, unele comune mici au pierdut masiv în termeni procentuali.
Gogoșu a ajuns la 523 de locuitori, față de 723 în 2011. Asta înseamnă o scădere de aproape 28%.
Botoșești-Paia a coborât la 585 de locuitori, față de 809, tot cu o scădere de aproape 28%.
Seaca de Pădure a ajuns la 781 de locuitori, față de 1.042, iar Siliștea Crucii la 1.248, față de 1.609.
În astfel de localități, scăderea populației nu este doar o statistică. Înseamnă presiune pe școli, pe servicii, pe forța de muncă locală și pe capacitatea comunității de a susține proiecte pe termen lung.
Două Doljuri: unul care se mută lângă Craiova și unul care se golește
Datele arată o tendință care merită urmărită în următorii ani. Doljul nu este doar un județ care pierde populație. Este un județ în care populația se redistribuie.
Zona apropiată de Craiova câștigă, mai ales acolo unde au apărut locuințe noi și acces mai rapid către oraș. În schimb, localitățile mai mici, mai îndepărtate sau cu oportunități reduse continuă să se subțieze.
De aici vin și marile întrebări pentru administrațiile locale: unde trebuie extinse utilitățile, unde trebuie modernizate drumurile, unde vor fi necesare școli, grădinițe și transport mai bun și ce se mai poate face pentru localitățile care pierd locuitori.
Surse și metodologie
Datele au fost verificate pe 22 august 2026. Am folosit datele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021 și comunicarea Direcției Județene de Statistică Dolj, publicată prin presa locală. Comparația se face între populația rezidentă la recensământul din 2021 și cea de la recensământul anterior.
Surse externe:
Doljul nu scade peste tot la fel. Datele de la recensământ arată un județ rupt în două: pe de o parte, localități de lângă Craiova care au crescut puternic, pe fondul mutării spre zonele periurbane; pe de altă parte, comune mici care au pierdut un sfert din populație în zece ani.
La nivel de județ, Doljul avea 599.442 de locuitori la recensământul din 2021, cu 61.102 mai puțini decât în 2011, potrivit datelor provizorii comunicate după RPL 2021.
Dar imaginea devine mult mai interesantă când coborâm la nivel de localitate.
Malu Mare, comuna care aproape s-a dublat
Cea mai spectaculoasă creștere apare la Malu Mare. Localitatea a ajuns la 7.548 de locuitori în 2021, față de 3.780 în 2011.
Asta înseamnă un plus de 3.768 de locuitori în zece ani. Practic, Malu Mare aproape s-a dublat.
Explicația este una pe care o simte oricine a urmărit dezvoltarea de lângă Craiova: presiunea imobiliară, casele noi, mutarea familiilor din oraș spre comunele apropiate și transformarea unor localități periurbane în extensii rezidențiale ale Craiovei.
Cârcea, Pielești și Șimnicu de Sus au crescut puternic
Malu Mare nu este singura localitate care a câștigat populație.
Cârcea a ajuns la 4.644 de locuitori, față de 3.424 în 2011, adică un plus de 1.220 de persoane.
Pielești a urcat la 4.666 de locuitori, față de 3.609 în 2011, cu 1.057 de locuitori în plus.
Șimnicu de Sus apare, de asemenea, printre localitățile cu creștere importantă în număr absolut: 5.733 de locuitori în 2021 și un plus de 1.106 persoane, potrivit datelor comunicate de Direcția Județeană de Statistică Dolj.
Modelul este clar: localitățile din jurul Craiovei, mai ales cele cu acces bun și teren disponibil pentru construcții, au atras populație în timp ce județul, per total, a scăzut.
Craiova a pierdut peste 35.000 de locuitori
Paradoxul apare chiar în centrul județului. Municipiul Craiova rămâne de departe cea mai mare localitate din Dolj, cu 234.140 de locuitori, dar a pierdut 35.366 de persoane față de recensământul anterior.
Nu înseamnă automat că toți acești oameni au plecat din zona Craiovei. O parte a mișcării se vede chiar în creșterea comunelor din jur. Practic, Craiova a pierdut populație administrativă, în timp ce zona metropolitană informală a crescut în unele puncte.
Această diferență contează pentru trafic, școli, utilități, drumuri, servicii publice și investiții. Dacă oamenii locuiesc în Malu Mare, Cârcea, Pielești sau Șimnicu de Sus, dar lucrează și folosesc zilnic Craiova, orașul real devine mai mare decât orașul din acte.
Comunele care au pierdut cel mai mult procentual
La celălalt capăt, unele comune mici au pierdut masiv în termeni procentuali.
Gogoșu a ajuns la 523 de locuitori, față de 723 în 2011. Asta înseamnă o scădere de aproape 28%.
Botoșești-Paia a coborât la 585 de locuitori, față de 809, tot cu o scădere de aproape 28%.
Seaca de Pădure a ajuns la 781 de locuitori, față de 1.042, iar Siliștea Crucii la 1.248, față de 1.609.
În astfel de localități, scăderea populației nu este doar o statistică. Înseamnă presiune pe școli, pe servicii, pe forța de muncă locală și pe capacitatea comunității de a susține proiecte pe termen lung.
Două Doljuri: unul care se mută lângă Craiova și unul care se golește
Datele arată o tendință care merită urmărită în următorii ani. Doljul nu este doar un județ care pierde populație. Este un județ în care populația se redistribuie.
Zona apropiată de Craiova câștigă, mai ales acolo unde au apărut locuințe noi și acces mai rapid către oraș. În schimb, localitățile mai mici, mai îndepărtate sau cu oportunități reduse continuă să se subțieze.
De aici vin și marile întrebări pentru administrațiile locale: unde trebuie extinse utilitățile, unde trebuie modernizate drumurile, unde vor fi necesare școli, grădinițe și transport mai bun și ce se mai poate face pentru localitățile care pierd locuitori.
Surse și metodologie
Datele au fost verificate pe 22 august 2026. Am folosit datele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021 și comunicarea Direcției Județene de Statistică Dolj. Comparația se face între populația rezidentă la recensământul din 2021 și cea de la recensământul anterior.
Gaze într-o comună de lângă Craiova: „Te bucuri ca un copil și țopăi”
