Radio Oltenia Craiova s-a alăturat evenimentului „Noaptea Muzeelor”! Ce echipamente tehnice au fost folosite de-a lungul timpului
Noaptea Muzeelor i-a scos și anul acesta pe craioveni din case. În total, la cele trei secții de la Muzeul Olteniei, s-au înregistrat peste 10.300 de intrări, în timp ce la Muzeul de Artă Craiova au fost 13.000 de intrări, din care 5.000 la Centrul Constantin Brâncuși. Comparativ cu anul trecut, numărul de vizite s-a dublat, potrivit președintelui CJ Dolj, Cosmin Vasile.
Expoziție de echipamente tehnice, la Radio Oltenia Craiova
Dincolo de agitația din centru, lângă renumitul Buzești, grupuri de oameni intrau la Radio Oltenia Craiova. Aici se ascundea o expoziție de echipamente tehnice, folosite de-a lungul timpului în realizarea produsului radiofonic. Începând de la magnetofoanele rusești, la softul de emisie automată Q-Sound.
Olguța Vasilescu: „Gianluca Vacchi vine la IntenCity! Va fi o seară de neuitat!”
Cei mici au fost extrem de încântați să testeze studio-ul de înregistrări și să atingă fiecare element al expoziției. Cei mari asistau mândri și grijulii la dezlănțuirea de entuziasm și energie.
Afară, în curtea instituției, Dana Simovici, redactor și realizator de emisiuni, privea cu cu drag cum locul unde ea muncește se umple de lume.
„Am prins foarte multe schimbări. Am lucrat pe toate dispozitivele din cadrul expoziției de astăzi, de la magnetofoanele mari rusești, până la lucrul pe bandă. Aveam o bandă specială, un pic mai lată și mai groasă decât cea din casete. Mergeam la înregistrări cu acele casetofoane mari. Înregistram pe bandă și veneam în redacție, iar pe magnetofoanele acelea puneam ce înregistram și fonotecam la mână”, a spus Dana Simovici, pentru 3minute.net.
„Nu mai era nevoie să-l asculte pentru că tu garantai pentru el”
Aceasta își amintește cu precizia unui bijutier fiecare mișcare pe care o făcea, semn că ani la rândul a practicat-o. „Se tăia cu foarfeca ce voiai să scoți, într-o parte și alta, și se lipea cu scoci. Scociul se tăia la 45 de grade, cum era tăiată și banda. Deci pe aceasta n-o tăiai drept. Și puneai scoci în stânga benzii, în dreapta și lipeai ca să vină 45 cu 45.
Ca să nu se audă poc, poc. Se puneau benzile în niște cutii de carton care închideau, iar pe față se lipea o etichetă pe care se scria interviu, durata, realizatorul interviului, viteza (banda trebuia copiată pe o anumită viteză, de obicei 18). Așa mergeai cu materialul tău la cel care realiza emisiunea. Îi dădeai materialu și știa precis de pe ce scriai tu pe cutie, toate datele despre interviu. Nu mai era nevoie să-l asculte pentru că tu garantai pentru el.
Muzica ne-a fost adusă în 1990, de la Jilava. Toată fonoteca noastră de benzi am păstrat-o. Nu poți să-ți închipui cum arătau cutiile cu muzică de la Jilava, ținute 5 ani în praf. Dar ne-am străduit, am curățat, am spălat, am refăcut scrisul. Avem înregistrăzi din 1960, 1962, 1963, etc.
„Să știi că sunt recunoscători și acum și își aduc aminte cu drag”
Toți soliștii de muzică populară, în special cei pe care oamenii îi văd acum pe la televizor, și-au făcut debutul aici. Studioul mare de aici era unul pentru înregistrări. Acesta avea așa: pian, țambal, violoncel, clarinet, etc. Deci, era o mini orchestră în studio. Toate instrumentele erau ale noastre și toate înregistrăzile bune din anii respectivi aici s-au făcut. Să știi că sunt recunoscători și acum și își aduc aminte cu drag”, a spus Dana Simovici.
