Să fii „fata lui tata” e cel mai mare răsfăț al unei fetițe. Pentru ca relația dintre un tată și fiica lui să fie strânsă, tatăl trebuie să se înarmeze cu multă răbdare și ambiție pentru că nu-i deloc ușor să ai o fată! Este o responsabilitate mare, iar tatăl trebuie să învețe și să-și asume rolul cum trebuie.
Toți știm că tatăl are un rol important în viața fetiței lui, că sprijinul și încrederea pe care ți-o oferă acesta e de neînlocuit. Orice tată e de neînlocuit. Un sfat venit din partea tatălui e bine primit oricând. Din păcate, nu toți tăticii se implică în viața fetițelor. Știm că există familii despărțite unde copilul a rămas la mamă, și doar atât. Nu numai că tatăl nu există, dar nici nu-și dă vreun interes în educația copilului. Multe dintre noi n-am fost „fetițele lui tata”. Multe am fost doar „fata mamei”. Și atât. Poate ne-am fi dorit să primim și noi sfaturi, să purtăm și noi discuții despre școală, băieți, ieșit în oraș. Poate am fi vrut și noi să ne învețe cineva ce înseamnă tata.
Tata, aș fi vrut să fii acolo, să mă salvezi de monștrii de sub pat
Aș fi vrut să fii acolo, să-mi spui povești până adorm, iar în caz că am coșmaruri să mă salvezi de monștrii de sub pat. Să mă înveți să schimb roata de rezervă, pentru că acum am nevoie să știu asta. Aș fi vrut să mă înveți să conduc, dar mai întâi să mă înveți să merg pe role. Am învățat și singură, tată. Am învățat cum să mă descurc fără tine, am învățat să mă apăr singură deși tu trebuia să fii mereu lângă mine, să-mi iei apărarea. Aș fi vrut să vorbesc cu tine și despre școală, să mă mândresc c-am luat mereu note mari. Și-am muncit mult, tată, să ajung unde sunt acum. Și-am reușit, singură, fără tine.
Aș fi vrut să vii la prima mea serbare, dar și la absolvire. Trebuia să fii lângă mine și când am dat examenele importante din viața mea. Trebuia să fii lângă mine și la prima despărțire, sa-mi stergi lacrimile. Trebuia să-mi cunoști iubitul și să-l avertizezi că dacă mă supără, îl superi și tu pe el. Trebuia să vii la majorat să-mi spui cât de frumoasă sunt și cât de mândru ești că sunt fata ta. Trebuia să mă fii văzut în prima zi la facultate, tată. Câte emoții aveam când am pășit singură pe treptele Universității.
20 de ani. Ziua aia în care așteptam mesajul de la tine. Mesajul ăla cu „la multi ani, fata tatei”. Nu l-am primit, tată. Cum nu l-am primit niciodată, în 20 de ani. Sunt mare acum, tată. Singură m-am ridicat când am căzut, singură am fost printre străini. Când voi avea și eu o fată, îi voi spune zilnic cât de importantă e pentru mine. Eu n-am auzit de la tine niciodată asta.
P.S : Poate că ce-am scris mai sus e ceva mult prea personal, dar știu că multi dintre voi ați simțit ce-am simțit și eu când am scris rândurile astea 🙂
Citește și
