Comunismul a folosit intensiv arhitectura ca instrument de propagandă şi control
Anul 1960 a însemnat pentru Craiova începutul unui puternic centru industrial în interiorul căruia se dezvoltă industria constructoare de mașini și utilaje, de avioane, industria chimică, alimentară, ușoară, a materialelor de construcții, industria electrotehnică, industria extractivă, industria energetică. Între ele se pot enumera Electroputere Craiova, fabrica de avioane, cea de automobile sau Combinatul de la Ișalnița. Astăzi, Craiova rămâne un important centru economic și universitar-cultural.
Și cum în orice regim, spaţiul construit este o vitrină a concepţiei despre putere, autoritate şi guvernare, comunismul și-a pus și el amprenta. Vechiul oraş al banului Olteniei, Craiova, cel mai important dregător după voievod, Calea Unirii a fost uniformizată prin blocuri. Chiar dacă orașul se moderniza, acesta a avut, în schimb, pierderi colosale: Uliţa Mare, Uliţa Precistei, care era partea de Lipscani, Piaţa Buzeşti, care era răscruce de peşte, că acolo veneau negustorii de la Dunăre şi vindeau peştele, s-au evaporat.
Ca şi în celelalte ţări ocupate sovietici, autorităţile comuniste au urmat îndeaproape modelul Moscovei. În vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, apoi Nicolae Ceauşescu, România se îndrepta spre o societate fără clase, egalitaristă, în care aproape că nu exista proprietate privată, iar colectivitatea era a doua mamă. Toate acestea s-au reflectat în construcţia de blocuri şi în proiectele care au redesenat centrul oraşelor și viața oamenilor pentru totdeauna.
Horoscop 8 ianuarie 2021: Norocul îți bate la ușă!
Craiova transferă un fost fundaș de la FCSB!
O bunică din Olt a fost violată de un tânăr de 21 de ani
