Planul lui Genoiu: „Vreau să extind și mai mult zona pietonală” (I)

3minute.net demarează ciclul interviurilor „Oamenii care ne conduc” cu primarul Craiovei, Mihail Genoiu.

 

Noi pregătisem câteva întrebări pentru primarul Genoiu, dar pe ce căi și turnuri au luat-o discuțiile a ieșit un mega-interviu de 7 pagini și-un pic. Pe care l-am împărțit în patru. În prima parte citiți despre proiectele și planurile primarului cu orașul pe care-l conduce și-n care noi trăim, în a doua de minusurile și plusurile Craiovei din perspectivă economică și direcțiile de dezvoltare ale urbei, episodul 3 e rezervat stadionului Oblemenco, cea mai mare investiție din Bănie din 89 încoace, iar partea a patra e cu obiectivele pentru la anul.

 

A trecut mai bine de un an de mandat în fruntea Craiovei. Cum l-ați caracteriza?

A fost un an cu foarte foarte multă muncă. În această perioadă s-au pus bazele a tot ceea ce înseamnă proiecte pe axele europene. Axele 2014-2020 au fost întârziate, ghidurile au apărut târziu, acesta e motivul pentru care nu s-au putut scrie proiecte europene. Abia la sfârșitul anului trecut au apărut aceste ghiduri și ne-am axat mult pe absorbția la maxim a fondurilor europene. A fost o muncă de culise, din spate, în care rezultatele nu se văd imediat, dar care va da de lucru în perioada următoare celor care vor conduce în continuare administrația locală, dar și craiovenilor și firmelor din oraș.

 

Dar de ce există birocrația asta? Pare excesivă în atragerea fondurilor europene.

Cu câteva luni în urmă am avut în vizită primarul Romei și parcă vorbeam cu primarul de la Timișoara sau Cluj. Avea aceleași probleme ca la noi: aceeași perioadă, aceleași termene foarte lungi. Singura diferenta e ca legislația pe fonduri europene e armonizată cu cea din vestul Europei. Iar unele lucruri, la ei se desfășoară mult mai bine, pentru că așa e așezată societatea de zeci și sute de ani. In societatea noastră, care e în continuă transformare, ele se derulează mult mai greoi. O banală licitație durează de două trei ori mai mult la noi, pentru că apar tot felul de contestații și de interpretări. Este o societate așezată diferit de cea din Europa de Vest.

 

Proiectul de care sunteți cel mai mândru în acest an.

Proiecte sunt multe, eu sunt mândru de toate. Pentru că și la proiectelor care s-au închis am fost alături de Lia Olguța Vasilescu, am coordonat o serie de activități. Ceea ce s-a finalizat după ce am preluat eu mandatul a fost Water Park-ul, un proiect controversat, care la un moment dat a fost în mari controverse dacă să se facă sau nu, apoi a intrat într-un alt con de umbră. Se punea întrebarea dacă să se continue sau nu. Iar după tot ceea ce am analizat cu specialiști din Primărie ori din afara ei am ajuns la concluzia unanimă că trebuie finalizat, iar în anul 2016 a fost gata. Bineînțeles, cea mai mare realizare a Craiovei, nu mi se datorează mie, nu am nici cea mai mică contribuție, este stadionul Ion Oblemenco.

Prin fata scarilor Primariei ar urma sa fie extinsa zona pietonala. AI Cuza doar per pedes.

Proiectul de care sunteți cel mai dezamăgit.

Nu pot spune că sunt dezamăgit de vreun proiect. Am însă unul care a mers foarte greu. E vorba de stadionul de atletism. Pista este și acum în verificări și avize de la ISU și de la toată lumea. Proiectul unui stadion de atletism care poate găzdui competiții europene.

 

La începutul anului promiteați că veți aplica în Craiova bugetarea participativă. Se mai face?

Termenele sunt stabilite, încep în octombrie, iar până la sfârșitul anului trebuie să se închidă. Chiar ieri m-am uitat cu colaboratorii mei pe calendar și pașii sunt stabiliți, platforma e pregătită. Discutam despre ce trebuie să conțină documentația pe care o propune cetățeanul. Ziceam la un moment dat că trebuie să existe un studiu de fezabilitate, dar așa nimeni nu ar putea depune. Dar nu se poate nici veni cu o simplă idee, care nici nu știi cât costă. Iar la ora asta se lucrează la materialele care trebuie să le completeze când depune documentația.

 

Cetățeanul care depune un proiect, iar acesta e declarat câștigător, va avea vreun beneficiu financiar?

Aici nu e vorba de premieră, ci de mândria că proiectul tău e câștigător. Cel care câștigă poate fi cooptat în echipa de coordonare și derulare a proiectului și are satisfacția peste ani că acea investiție e concepția și gândirea ta. Aceste proiecte nu trebuie să aibă un caracter financiar, de câștig, ci unul pur social, ideea de a fi alături de orașul tău.

 

Sunteți cetățean, nu sunteți primar, ce proiect propuneți la bugetarea participativă?

Eu am multe proiecte în cap, toate proiectele orașului îmi trec prin minte, așa că nu m-am gândit la ceva special, dar ceea ce îmi doresc foarte mult nu face parte din zona proiectelor participative, are în vedere îmbunătățirea transportului public în orașul Craiova. Proiectul personal ar fi ca zona pietonală a orașului să se extindă, să fie din ce în ce mai mare, în ea să se întâmple în permanență activități recreative, distractive, dar în paralel transportul public în comun să devină de foarte mare calitate și foarte comod, în așa fel încât restricția de a circula cu mașina în zona centrală să fie suplinită de transportul public.

 

Genoiu:  “Vreau eliminarea acestui nod care gâtuie intersecția Carol cu Calea București”

 

Ce ne facem cu circulația:sunt anumite ore la care, în anumite zone din oraș se merge bară la bară?

Din cât am circulat prin țară pot spune că în Craiova nu e totuși foarte îngreunată circulația. Avem un punct nevralgic pentru rezolvarea căruia deja am stabilit pașii cu direcția de investiții pentru a găsi o soluție. La ora asta e în lucru o temă de proiectare pentru un studiu de fezabilitate ce are ca scop eliminarea acestui nod care gâtuie intersecția Carol cu Calea București. Practic e vorba de ieșirea din pasajul subteran. Să nu uităm că pasajul suprateran, care s-a realizat în Valea Vlăicii, a fost scurtat. El a fost gândit inițial să depășească și intersecția de la Universitatea. Prin scurtarea lui s-a creat acest nod care e o frână în circulație.

 

Considerați că ar fi o soluție introducerea unui transport destinat exclusiv elevilor în cartiere. Să fie mașini speciale pentru elevi pe cartiere.

Am văzut că în orașe din țară există așa ceva, îmi doresc și în Craiova să implementez ideea. Probabil că, după ce vom termina cu achiziția celor 17 tramvaie și aproape 90 de autobuze, achiziționarea acestor microbuze pentru elevi va fi pasul următor. Pentru a duce elevii din cartiere măcar în zona centrală. La Carol, între 7:30 – 8:30 și în jurul orei 13:00, chiar se blochează zona centrală.

 

Vineri, în partea a doua a interviului, vorbim de banii Craiovei, dar și de cel mai mare șoc pe care l-a avut Genoiu când a luat contact cu administrația locală.

 

Share!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *