Nu îți aduci aminte primii pași sau primele cuvinte, dar mereu îți vei aduce aminte de prima zi la pescuit!
Prima zi la pescuit, prima undiță și primul pește prins. Ajungi pe baltă alături de tatăl sau bunicul tău și parcă pășești într-o altă lume. Parcă și ei sunt alți oameni. Tu, mic. Poate undeva pe la 5-6 ani, iar el agitat încă de la 7 seara, cu gândul că mai sunt câteva ore și plecați la pescuit. Tu nu înțelegi sau mai bine zis: nu înțelegeai. Îl vedeai cum pregătește nada, dacă îi spunea așa pe vremea aia. În general fierbea niște grâu, niște porumb și punea ceva arome în apă. Apoi făcea o mămăligă. Da, mămăliga aia de zici că era plastilină. Totul era pregătit: undițe, crecane, haine, mâncare și de pește și de oameni. Totuși, agitația lui continua. Parcă tot nu putea să adoarmă. Tu, fără să știi care-i treaba cu pescuitul, dormi neîntors. La ora 2 noaptea vine și te trezește. Vă îmbrăcați, luați tot ce vă trebuia și eventual mai opreați să luați o cafea. A, clar nu trebuia să uite să oprească la non-stopul ăla de la care cumpăra viermi și râme. Câteodată le mai lua și de seara, nu? Dar le punea într-un loc răcoros.
Prima zi la pescuit părea din ce în ce mai aproape pentru tine, dar pentru el deja începuse. Totul era ca un ritual pe care îl făcea cu acea sclipire în ochi. Drumul? Destul de interesant. Pentru un copil era chiar ceva super să meargă cu trenul sau mașina noaptea. Odată ajunși pe baltă, tot parcă nu înțelegeai de ce durează atât să arunci niște bețe în apă și să scoți un pește. După ce a întins prăjinile, lansetele sau ce folosea el la acea vreme, ți-a pus și ție în mână o prăjină. Da, mică, pe mărimea ta. Cel mai probabil dintr-un fel de trestie. Și atunci s-a produs inevitabilul. Ți-a arătat cum să pui râma în ac și cum să arunci. Te-a învățat cum se urmărește pluta și ce înseamnă să ai răbdare.
Prima zi la pescuit și primul pește prins!
Cei mai norocoși au prins singuri primul pește. Alții, au fost puțin ajutați și după o zi în care arcul lor nu a văzut nici ciupitură, când strângeau și a fost nevoie să scoată prăjina, au scos și primul lor pește. Cel mai probabil un cărășel, dar cu siguranță cel pe care îl țin mine și în ziua de azi. Tu îți amintești cum a fost prima zi la pescuit?
Lasă un comentariu pe Facebook și povestește-ne care a fost primul pește prins de tine, unde erai, câți ani aveai și cât timp a trecut până să întrebi: „Când mai mergem la pescuit?”
În 3 minute poți să citești și: Diferența dintre generații, problemă eternă, un caz nerezolvat!
Într-o zi, a fost pentru ultima dată!
Căutătorii de perfect și pierderea valorilor
Fotbalul din curtea școlii, dat dispărut!
