Am stat de vorbă cu administratorul public al Craiovei despre prioritățile orașului. Am atins și subiecte precum parcarea cu plată, noul stadion, precum și o posibilă bugetare participativă.
Domnule Manda, sunteți un cetățean al Craiovei. Plătiți cei 0,5 euro pentru o oră de parcare în centru, apoi primiți amendă de 500 lei. Cum vă simțiți?
Frustrat, vă dați seama. Dar trebuie toți să înțelegem că a fost vorba de o greșeală umană. Iar din ce am înțeles, agentul care a comis-o a fost sancționat. Dar, încă o dată spun, este vorba de o greșeală umană. Gândiți-vă că sunt 800 de mașini parcate pe zi. Deci într-o lună 24.000. O greșeală la 24.000 de mașini este de înțeles, însă ar fi bine să nu se mai repete. Noi suntem mulțumiți de modul în care își fac treaba angajații de la Poliția Locală, ținând cont de faptul că au un volum foarte mare de muncă.
Rămânem la subiectul parcarea cu plată. Oriunde, în Occident, ea funcționează într-un anumit interval orar, de regulă: 8-18. În Craiova funcționează non-stop. De ce?
Este un proverb care spune că după război mulți viteji se arată. Parcarea cu plată din centru a fost în dezbatere publică. Atunci nimeni nu a semnalat acest aspect, al orarului. Acum funcționează un sistem mixt: sunt unele locuri cu plată, altele fără, tocmai pentru riverani. Luăm în calcul ca, după un interval de timp, să recalibrăm această situație. Inclusiv să rezolvăm problema pe care ați ridicat-o dumneavoastă. Adică în momentul în care extindem parcarea cu plată să aplicăm și acest orar de funcționare, astfel încât seara să poată fi ocupate gratuit toate locurile de parcare.
Clujul cu marketingul, Craiova cu administratia
Din punct de vedere strict administrativ cum vedeți inițiativa Primăriei din Cluj de bugetare participativă?
Dacă și voi, ziar online din Craiova, ați ajuns să scrieți de ea, înseamnă că a prins. Este o acțiune de marketing care le-a ieșit. Dar, să știți, că același lucru îl facem și noi aici, în sensul că bugetul Craiovei va fi în dezbatere public. Noi suntem orientați mai mult spre administrație, ei mai mult pe marketing.
În cele din urmă este un exercițiu democratic. Apropo de acest aspect, considerați că în Craiova avem o societate civilă puternică?
Din păcate, nu. Cu o societate civilă puternică, proactivă, care să vină cu soluții și idei, orașul s-ar putea dezvolta mai mult și mai bine.
Transport, scoala, sanatate
Care ar fi cele trei proiecte majore pentru 2018 care ar schimba radical, în bine, fața orașului?
Eu pun pe primul plan transportul în comun, care presupune achiziția de autobuze și tramvaie noi, sistemul de e-tiketing, construirea de stații de autobuz. Sunt bani europeni cu care putem să înnoim parcul auto al Craiovei. Să cumpărăm 30 de autobuze moderne, precum și 12-15 tramvaie noi, având în vedere că cele care circulă azi pe șine sunt din anii `60. Aceasta ar însemna decongestionarea traficului, creșterea calității vieții, mai puțină poluare. În al doilea rând, la nivel macro, apreciez că trebuie pus accentul pe educație, cu toate unitățile ei, începând de la creșe, grădinițe, școli generale și licee. Trebuie create toate condițiile necesare unei dezvoltări firești, europene, a copiilor Craiovei. Nu în ultimul rând esențiale sunt investițiile în sănătate. Chiar dacă în Craiova s-a construit deja un spital, singura investiție de acest gen din țară, avem și proiectul Spitalului Regional. Mai mult, pe baza fondurilor guvernamentale, toate instituțiile din sistemul de sănătate din oraș trebuie dotate cu aparatură de ultimă generație.
În privința stadionului „Ion Oblemenco”, cum apreciați că vor fi acoperite cheltuielile?
În primul rând, stadionul este un vis și o promisiune îndeplinită. Este cea mai mare investiție publică a orașului. Doar Spitalul Regional o va depăși. După cum știți, principalele fonduri au fost de la CNI, dar municipalitatea a suportat o cofinanțare de 10%, ceea ce înseamnă peste 5 milioane de euro. Deci, stadionul trebuie să acopere această sumă, iar în plus să amortizeze cheltuielile de întreținere. Noi am identificat patru direcții de unde putem recupera aceste sume. Numele arenei este una dintre ele, așa cum ați susținut și voi. Adică să vină societăți comerciale, firme mari, care să liciteze, iar în urma acestui proces, stadionul să se numească X-Arena. În al doilea rând, toate spațiile adiacente, spațiile comerciale, hotelul, restaurantul, vor aduce bani la bugetul local. Managerul stadionului are misiunea de a aduce evenimente, spectacole care să contribuie, de asemenea, la obținerea de fonduri. Nu în ultimul rând, 10% din vânzarea biletelor la meciurile de fotbal vor reveni Primăriei, potrivit contractului încheiat cu clubul de fotbal.
