Istoria aiuritoare a CS Universitatea. Autor: clubul însuși!

Pe site-ul său oficial, Clubul Sportiv Universitatea alocă spațiu propriei sale istorii. Că nu degeaba s-s zbătut ani de zile și se mai zbate pentru stemă, denumire, palmares, pe la Ligă, pe la tribunal, pe la OSIM.

Site-ul înșiruie oameni care de-a lungul vremii au antrenat echipa. Dacă lista s-ar referi doar la antrenorii principali, n-ar avea ce să caute-n ea următorii:

Constantin Deliu. A funcționat doar un tur de campionat (încheiat pe locul 12), al ediției 1977-78. L-a înlocuit Ilie Oană, care s-a clasat la final doar pe locul 6, dar a câștigat Cupa României. (Apropo, Ilie Oană lipsește dintre evidențiați.)

Vasile Frânculescu. Medicul Frânculescu n-a fost niciodată antrenor principal, ci doar secund, nu prea mult.

Nicolae Zamfir. Și-a pus amprenta asupra juniorilor de la CS Universitatea și atât.

Marian Bondrea. Cu el e cel mai hazliu. Însuși CS Universitatea își revendică-n palmares perioada de până-n 1992, ultima ediție de campionat la care a participat sub această denumire fiind 1991-92. Marian Bondrea a venit pentru prima oară-n viață antrenor în campionatul 1992-93, la FC Universitatea! În rest, nici măcar la speranțe, ca Țâcă Zamfir.

Dintre principalii care au făcut ceva pentru echipa mare a Universității absentează nemotivat din înșiruire:

Robert Cosmoc. Ce-i drept, apare și el, dar la categoria „și alții“, deși sub el Universitatea s-a clasat pe podium (locul 3) pentru prima oară-n istorie, în 1966-67. A fost antrenorul echipei și în ediția următoare.

Ștefan Coidum. A antrenat 3 campionate, după Robert Cosmoc și înaintea lui Constantin Cernăianu. Prima participare din istorie într-o cupă europeană, cea a Orașelor Târguri (transformată ulterior în Cupa UEFA), ediția 1970-71, după clasarea pe 4 în campionat.

Constantin Teașcă (foto). Nea Titi se răsucește-n mormânt ca turbina! Dintre fotbaliștii Maximei, a promovat 6 în Divizia A: pe Boldici, Tilihoi, Irimescu, Țicleanu, Geolgău și Cârțu. L-a preschimbat pe mijlocașul Ștefănescu în libero, post care avea să-l consacre drept căpitan al naționalei. A lucrat o singură ediție (oricum, dublu cât remarcatul Constantin Deliu), 1976-77, încheind pe locul 3 și câștigând prima Cupă a României din istoria echipei, chiar dacă la finală a lipsit de pe bancă.

Valentin Stănescu. Campion în 1979-80, ediție în care Universitatea Craiova a mai găsit timp și s-o elimine pe Leeds United din Cupa UEFA.

Și când te gândești că patronatul clubului îl avea la dispoziție pe Sorin Cârțu, care i-a apucat pe viu pe toți antrenorii Universității, cu majoritatea lucrând! Cârțu stă impecabil cu memoria și cronologia, ar fi întocmit în 3minute lista așa cum trebuia, că oricum n-avea altceva de făcut, fiind unul dintre cei doi președinți decorativi de la CS Universitatea.

Nu mai pierde banii la pariuri! Hai, intră în grup!

În 3 minute poți să citești și:  Pițurcă: „Am intrat într-o depresie fotbalistică”

Pițurcă a pus ochii pe Ianis: „Nu are public ca la Craiova”

Share!

Summary
Istoria aiuritoare a CS Universitatea. Autor: clubul însuși!
Article Name
Istoria aiuritoare a CS Universitatea. Autor: clubul însuși!
Description
Pe site-ul său oficial, Clubul Sportiv Universitatea alocă spațiu propriei sale istorii. Că nu degeaba s-s zbătut ani de zile și se mai zbate pentru stemă, denumire, palmares, pe la Ligă, pe la tribunal, pe la OSIM.
Author
Publisher Name
3minute.net
Publisher Logo

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *