Universitatea Craiova este o echipă de fotbal care a fost înființată în anul 1948 sub denumirea U.N.S.R. Craiova. Fiind legată de prima instituție de învățământ universitar din Bănie, Institutul de Mașini și Aparate Electrice. Formația a luat naștere sub egida Ministerului Învățământului Public și a Uniunii Naționale a Studenților din România (U.N.S.R.),. Scopul, în acele vremuri, era unul clar: promovarea sportului universitar.
5 septembrie 1948 este o dată istorică pentru echipa de fotbal Universitatea Craiova. Mai exact, atunci, alb-albaștrii au disputat primul meci oficial. Partida s-a jucat împotriva celor de la C.F.R. Filiași. A fost un amical greu de uitat, în care „juveții” au fost oaspeți și au pierdut cu scorul de 6-3 (2-1 la pauză). Echipa Craiovei era următoarea: Dumitrescu – Rădulescu, Mihăilă I, Carli – Ozon, Mihăilă II – Sabin, Ilie, Bădescu, Tudor, Serghi. Ei erau pregătiți de antrenorului N. Polojinski.
Doi ani de așteptare până când Universitatea Craiova a debutat oficial
Coincidență sau nu, Universitatea Craiova a jucat primul meci oficial, doi ani mai târziu, tot contra echipei doljene, Filiași. Partida a contat pentru campionatul județean, în anul 1950. Puțin mai târziu, în 1953, oltenii își redenumeau echipa și deveneau Știința Craiova, echipă ce, în 1954, trupa antrenată de Nicolae Oțeleanu reușea promovarea în Divizia B. A fost o premieră, una care avea să fie un prim pas spre file de poveste pentru întreb fotbalul românesc. Chiar dacă retrogradau, la sfârșitul ediției 1955, studenții nu s-au dat bătuți.
Lucrurile s-au îndreptat și au devenit promițătoare, destul de repede. În anul 1957, pe data de 7 octombrie, trupa Știința Craiova a disputat prima partidă internațională. La acea vreme, oltenii jucau împotriva celor de la Hristo Botev Vrața, din Bulgaria, pe care a învins-o cu un scor clar de 4-1. În vara anului următor, mai exact pe 6 iulie 1958, craiovenii reveneau în Divizia B. Reușita a fost bifată pe stadionul „1 Mai”, din Râmnicu Vâlcea. Craiova a terminat la egalitate, scor 1-1, partida cu Unirea Râmnicu Vâlcea.
Știința Craiova – Încă un pas spre marele succes
Știința Craiova avea să facă un nou pas spre marele succes. Oltenii deja se remarcaseră. Erau o echipă talentată, care atrăgea lumea. Astfel, În 1960, a fost inaugurat stadionul „Central“. La acea vreme, arena cunoscută astăzi drept stadionul „Ion Oblemenco” era cel mai mare stadion din provincie. A urmat o perioadă de formare. Craiovenii au muncit mult și au reușit să atingă o nouă performanță.
Oltenii au promovat în premieră în Divizia A, la finalul sezonului 1963-1964. Același Nicolae Oțeleanu stătea pe banca „studenților” și, după doi ani petrecuți pe prima scenă a fotbalului românesc, în anul 1966, Știința Craiova a devenit Universitatea Craiova.
Universitatea Craiova a oferit momente incredibile pentru fotbalul românesc
În ediția 1973/1974, Universitatea Craiova deja devenea o certitudine și demonstra acest lucru pe plan intern. Atunci, oltenii câștigară pentru prima dată titlul. Eroii din teren au fost Oprea, Manta, Niculescu, Bădin, Deselnicu, Velea, Strâmbeanu, Ivan, Niță, Balaci, Berneanu, Țarălungă, Oblemenco, Bălan, Pană, Boc, Ștefănescu, Marcu, Stăncescu, Kiss, Chivu, Negrilă și Constantinescu. Toți aceștia erau antrenați de Constantin Cernăianu și Constantin Oțet. Astfel, trupa din Bănie impresiona și dintre-un alt motiv. Devenea prima echipă studențească din țară și din Europa ajunsă campioană națională.
Lucrurile păreau să meargă pe un făgaș bun, iar în stagiunea 1976/1977 Universitatea Craiova învinge în finala Cupei României pe Steaua, cu scorul de 2-1 și își mai trece un trofeul în palmares. Au jucat: Boldici, Berneanu, Tilihoi, Ștefănescu, Purima, Donose, Balaci, Beldeanu, Crișan (Negrilă), Cîrțu, Marcu (Cămătaru). Imediat, în sezonul următor, oltenii câștigă, din nou, Cupa. De această dată, victima din finală a fost în fața echipei Olimpia Satu Mare, învinsă de jucătorii pregătiți de Ilie Oană și C. Deliu cu scorul de 3-1.
Era doar începutul
Universitatea Craiova se încoronează iarăși campioană a României în ediția de campionat 1979/1980. Boldici, Lung, Negrilă, Tilihoi, Ștefănescu, Bumbescu, Ungureanu, Țicleanu, Balaci, Beldeanu, Crișan, Donose, Cămătaru, Geolgău, Cîrțu, Irimescu, Purima au fost jucătorii care au făcut parte din lotul antrenat de V. Stănescu și I. Oblemenco.
În 1981, Universitatea realizează primul event. Era deja o forță a fotbalului românesc, după ce Cupa și campionatul ajungeau în Bănie. Oltenii nu se opreau. Ei se calificau, la acea vreme, în turul trei al Cupei Campionilor Europeni, performanță fără precedent în istoria fotbalului românesc. Scriau, pur și simplu, istorie, în acele clipe.
După cum se prezintă și pe site-ul oficial al clubului Universitatea Craiova, în 1982, are loc prima calificare a unei echipe românești în sferturile Cupei Campionilor Europeni, iar un an mai târziu, Știința depășește noi limite, devenind prima echipă din România calificată într-o semifinală de cupă europeană, în speță Cupa UEFA. Era vremea în care naționala României se construia pe scheletul Universității, când Maximii nu aveau rival în țară.
O rază de speranță
După Craiova Maxima și în urma acelor performanțe spectaculoase, oltenii au rămas cu multe amintiri, dar, pentru o perioadă, și cu regrete. Generația de atunci era greu de dezbinat. Tinerele talente și-au făcut cu greu loc în cea trupă. Cu timpul, rezultatele nu mai erau la nivelul așteptărilor. Au urmat ani, fără performanțe, dar cu speranță.
În 1991, CS Universitatea Craiova atinge din nou marile culmi pe plan intern. Sorin Cârțu și Fane Cioacă au antrenat echipa și au realizat iar eventul. Era un lot de excepție, format din Prunea, Mănăilă, Săndoi, Adrian Popescu, Mogoșanu, Ciurea, Olaru, Cristescu, Zamfir, Badea, Pigulea, Bica, Agalliu, Craioveanu, Neagoe, Cojocaru, Șt. Stoica, Prună, Ceaușilă, Cl. Stoica, Gârleșteanu, Dudan, Boldici, Crișan, Mitriță, Carabas și Stângă.
Negură, peste cerul alb-albastru
În anul În 1991, secția de fotbal a Clubului Sportiv „Universitatea” (CSU) și-a deschis cont bancar separat și a trecut pe autofinanțare, după cum notează gsp.ro. Primul finanțator a fost George Constantin Păunescu, prin firma Ages. Apoi: În 2001, societatea avea să fie redenumită FC Universitatea SA București, iar în 2002 echipa va fi cedată lui Dinel Staicu. Transferul va fi făcut în perioada 2002-2003 pentru 400.000 de dolari, în afară de jucătorii pe care Nețoiu îi duce la Dinamo. Dinel Staicu preia echipa tot prin ASFC, dar înființează în 2002 o societate nouă, Fotbal Club Universitatea SA Craiova.
La începutul lui octombrie 2004, FC (firma înființată în 2004) își schimbă denumirea în FC Știința U Craiova, iar acționarul Fotbal Club (firma înființată în 2002) devine Știința U Craiova, fără „FC”. În noiembrie 2004, Ştiinţa U Craiova se retrage din club. În sezonul 2004-2005, Craiova a retrogradat, după 41 de ani de prezenta în prima divizie. Trupa din Bănie a revenit numai după un an de exil în divizia secundă. Conform sursei citate, în vara lui 2005, când echipa a retrogradat sportiv în Divizia B, Dinel i-a vândut lui Mititelu pachetul majoritar de la Știința U Craiova, adică un pui al clubului care evoluase în Divizia A.
Speranțe mari, rezultate mititele
Pe 13 aprilie 2006, Univșitiința Fotbal Craiova SA își schimbă denumirea în Fotbal Club U Craiova SA, firma care este acum (nr. anul 2024) în faliment. Au urmat ani greu pentru ceea ce olteni numeau, la acea vreme „Universitatea Craiova”. O singură dată au mai fost alb-albaștrii aproape să ajungă în cupele europene, până în 2011, când a fost dezafiliată.
Cele mai negre momente pentru fotbalul craiovean au fost în sezoanele 2011-2012 și 2012-2013. Atunci, Bănie nu a participat în nicio competiție fotbalistică, pentru că nu avea echipă. În 2013, au fost înființate două echipe în oraș. Ambele spuneau că sunt continuatoarea Universității Craiova. Una era patronată de același Adrian Mititelu, alta era finanțată de Mihai Rotaru.
Universitatea Craiova joacă pe stadionul „Ion Oblemenco”
Stadionul „Ion Oblemenco”, cunoscut până în anul 1996 sub denumirea de Stadionul Central, a reprezentat pentru decenii simbolul fotbalului din regiune și arena proprie a clubului Universitatea Craiova. Construit special pentru a înlocui vechiul stadion al Tineretului, obiectivul a fost inaugurat la data de 29 octombrie 1967, cu ocazia unei confruntări între selecționatele de tineret ale României și Poloniei. Înainte de a fi dezafectată, arena multifuncțională dispunea de o capacitate de 25.252 de locuri pe scaune, fiind cadrul în care s-au scris unele dintre cele mai importante pagini din istoria sportului craiovean.
Procesul de modernizare a arenei a cuprins mai multe etape tehnice esențiale, printre care construcția instalației de nocturnă în 1991, care a devenit însă funcțională abia în anul 2002. În același an, băncile de lemn au fost înlocuite cu scaune din plastic, pregătind terenul pentru evenimente istorice sub lumina reflectoarelor. Pe 28 noiembrie 2002, aproximativ 2.000 de spectatori au asistat la primul antrenament oficial în nocturnă, urmat a doua zi de o inaugurare oficială în fața a 15.000 de oameni. Primul meci oficial disputat sub lumina reflectoarelor a avut loc pe 30 noiembrie 2002, împotriva formației Ceahlăul Piatra-Neamț (0-0), partidă care a atras o asistență record de circa 40.000 de suporteri.

Investițiile au continuat la stadionul „Ion Oblemenco”
Investițiile structurale au continuat în sezonul 2007-2008, când au fost renovate tribuna oficială, vestiarele și pista de atletism, fiind montate totodată 25.000 de scaune noi, o tabelă de marcaj ultramodernă și un gazon refăcut complet. Istoria vechiului complex s-a încheiat oficial în decembrie 2014, după partida dintre CSU Craiova și Steaua București (0-1). La începutul anului 2015, arena a intrat într-un proces de demolare completă, finalizat în iulie, făcând loc unei noi baze sportive moderne cu peste 30.000 de locuri. Noul stadion, care continuă tradiția numelui „Ion Oblemenco”, și-a deschis porțile pentru public în noiembrie 2017.
Prestigiul internațional al stadionului a fost consolidat atât de prezențele echipei naționale a României, care a disputat aici partide împotriva Austriei, Spaniei, Greciei, Turciei, Bosniei și Macedoniei, cât și de vizitele unor cluburi europene de renume. Pe acest gazon, Universitatea Craiova a înfruntat coloși precum Inter Milano, Bayern München, Real Betis, Fiorentina, Leeds United, Borussia Dortmund sau Galatasaray. Cel mai important reper istoric rămâne semifinala Cupei UEFA din 1983 împotriva echipei Benfica Lisabona (1-1). De asemenea, arena deține recordul de spectatori la un antrenament al echipei naționale, cu 15.000 de persoane prezente în tribune în anul 2003.
Universitatea Craiova în Superliga României:
Campionatul de fotbal al României, înființat în 1909, a debutat cu participarea a doar trei echipe. De-a lungul timpului, formatul competiției a suferit transformări, iar din 1921 s-a adoptat un sistem de tip cupă, care includea etape regionale și o fază finală pentru desemnarea campioanei. Chinezul Timișoara a fost prima echipă de renume în fotbalul românesc, reușind să cucerească șase titluri consecutive, un record egalat de Steaua București spre sfârșitul secolului XX.
După cel de-al Doilea Război Mondial, au apărut cluburi emblematice precum CCA (actuala Steaua) și Dinamo, care au dominat fotbalul românesc. Cu toate acestea, hegemonia lor a fost uneori perturbată de echipe valoroase precum UTA, Petrolul, FC Argeș, Universitatea Craiova sau Rapid, fiecare având generații memorabile.
SuperLiga României și drumul spre glorie!
Anii 80 au marcat perioada de glorie a echipelor din România în competițiile europene. Universitatea Craiova a deschis drumul în 1982. Oltenii au ajuns în sferturile Cupei Campionilor, performanță urmată de o semifinală în Cupa UEFA în 1983. Dinamo a continuat șirul succeselor, avansând în semifinalele Cupei Campionilor Europeni în 1984 și, mai târziu, obținând calificări remarcabile în Cupa Cupelor, ajungând în sferturi în 1989 și în semifinale în sezonul următor.
Cea mai mare performanță din istoria fotbalului românesc a avut loc în 1986. Atunci, Steaua București a câștigat Cupa Campionilor Europeni, învingând Barcelona cu 2-0 la loviturile de departajare. În sezoanele care au urmat, Steaua și-a consolidat statutul de forță europeană, atingând semifinalele în 1988 și o nouă finală în 1989.
Cu gândul la succes!
Astăzi, SuperLiga României, primul eșalon al fotbalului românesc, cuprinde 16 echipe. Se desfășoară în două etape distincte. Competiția începe cu sezonul regulat, în care echipele joacă în sistem tur-retur. La finalul acestei faze, punctele acumulate se înjumătățesc. Primele șase echipe avansează în play-off pentru a lupta pentru titlu. Restul de 10 echipe intră în play-out, unde se duelează pentru evitarea retrogradării, fiecare disputând un singur meci cu fiecare adversar.
La finalul sezonului, ultimele două echipe din play-out retrogradează direct în Liga 2. Locurile 7 și 8 din clasamentul play-out participă la un baraj de menținere/promovare. Joacă în dublă manșă, confruntându-se cu echipele de pe locurile 3 și 4 din play-off-ul ligii secunde. SuperLiga României rămâne punctul de referință pentru performanțele fotbalistice interne. Competiția adună cele mai bune echipe și continuă tradiția unui campionat care datează de peste un secol.
Echipele care au câștigat SuperLiga României:
- Steaua / FCSB – 27 de titluri (1951, 1952, 1953, 1956, 1959/60, 1960/61, 1967/68, 1975/76, 1977/78, 1984/85, 1985/86, 1986/87, 1987/88, 1988/89, 1992/93, 1993/94, 1994/95, 1995/96, 1996/97, 1997/98, 2000/01, 2004/05, 2005/06, 2012/13, 2013/14, 2014/15, 2023/24, 2024/2025);
- Dinamo – 18 titluri (1955, 1961/62, 1962/63, 1963/64, 1964/65, 1970/71, 1972/73, 1974/75, 1976/77, 1981/82, 1982/83, 1983/84, 1989/90, 1991/92, 1999/00, 2001/02, 2003/04, 2006/07);
- CFR Cluj – 8 titluri (2007/08, 2009/10, 2011/12, 2017/18, 2018/19, 2019/20, 2020/21, 2021/22);
- Venus București – 7 titluri (1919/20, 1928/29, 1931/32, 1933/34, 1936/37, 1938/39, 1939/40);
- UTA Arad – 6 titluri (1946/47, 1947/48, 1950, 1954, 1968/69, 1969/70);
- Chinezul Timișoara – 6 titluri (1921/22, 1922/23, 1923/24, 1924/25, 1925/26, 1926/27);
- Universitatea Craiova – 5 titluri (1973/74, 1979/80, 1980/81, 1990/91; 2025/2026)
- Ripensia Timișoara – 4 titluri (1932/33, 1934/35, 1935/36, 1937/38);
- Rapid – 3 titluri (1966/67, 1998/99, 2002/03);
- Petrolul Ploiești – 3 titluri (1957/58, 1958/59, 1965/66);
- Farul Constanța – 2 titluri (2016/17, 2022/23);
- FC Argeș – 2 titluri (1971/72, 1978/79);
- Unirea Tricolor București – 2 titluri (1920/21, 1940/41);
- Prahova Ploiești – 2 titluri (1911/12, 1915/16);
- Colentina București – 2 titluri (1912/13, 1913/14);
- Olympia București – 2 titluri (1909/10, 1910/11);
- Astra Giurgiu – 1 titlu (2015/16);
- Oțelul Galați – 1 titlu (2010/11);
- Unirea Urziceni – 1 titlu (2008/09);
- Club Atletic Oradea – 1 titlu (1948/49);
- CSM Reșița – 1 titlu (1930/31);
- Juventus București – 1 titlu (1929/30);
- Colțea Brașov – 1 titlu (1927/28);
- Româno-Americana București – 1 titlu (1914/1915).
Mihai Rotaru – patron la Universitatea Craiova
Mihai Rotaru este finanțatorul principal al echipei de fotbal CS Universitatea Craiova. Acesta s-a implicat în fotbal în anul 2013, când Bănia nu mai avea o echipă și a pornit un nou proiect pentru a revitaliza viața fotbalistică din municipiu. Pasiunea pentru acest sport, potența financiară, afacerile din zonă, dar și promisiunea unui nou stadion l-au făcut pe omul de afaceri să bage bani într-un club de fotbal.

Renaștem împreună – mesajul pe care Mihai Rotaru s-a bazat la început
Craiova nu mai avea echipă de fotbal de câțiva ani. Mihai Rotaru a făcut una, dar și Adrian Mititelu pornea un proiect similar, tot în 2013. Marea majoritate a suporterilor olteni au ales să susțină FCU, dar CS Universitatea Craiova a mizat pe un mesaj clar: „Renaștem împreună”. Clubul primea un loc în Liga 2 și promova încă din primul sezon. Era o reușită fantastică.
Rivalii din oraș nu terminau acel campionat, în timp ce CS Universitatea Craiova reușea să aibă rezultate încă din primul sezon pe prima scenă a fotbalului românesc. Marea bătălie pe care Mihai Rotaru a purtat-o, în Bănie, a fost legată de atragerea publicului. El a demarat mai multe proiecte de marketing, prin care a reușit, în cele din urmă, să aducă lumea la stadion și să îndepărteze porecla de „Clona”, pe care echipa lui o primise.
Cupe și transferuri pe bani mulți
Mihai Rotaru a investit sume importante la CS Universitatea Craiova, dar a reușit să câștige și 3 trofee. Două Cupe ale României și o SuperCupă are echipa Băniei, de când este condusă de omul de afaceri care a intrat în fotbal în 2013. Acesta a fost foarte aproape să câștige și titlul, dar a pierdut acest trofeul, în ultima etapă, pe vremea în care formația lui era antrenată de Cristiano Bergodi.
Pasiunea pentru fotbal, îmbinată cu toate cunoștințele dobândite în afaceri l-au ajutat pe patronul de la CS Universitatea Craiova să construiască un proiect solid în Bănie, să aducă fotbaliști de valoare, să promoveze tineri cu potențial, dar și să vândă jucători cu milioane de euro. Alex Băluță, Bogdan Vătăjelu, Gustavo, Vlad Screciu, Alex Mitriță, Alex Cicâldău, Andrei Ivan și Valentin Mihăilă au adus sume important de bani în club.
Cum a făcut Mihai Rotaru avere!
„Business-urile principale sunt agricultura și energia. Dar și real estate-ul, care în momentul de față e înghețat. Adică am un portofoliu de imobiliare, dar nu fac dezvoltări în acest moment. Sunt un investitor mare în agricultură. Sau hai să-i spunem mediu. Sunt axat pe județele Dolj și Olt, la granița dintre ele. Acolo facem agricultură, dar și energie. Am undeva la 30 de utilaje, dar e mai puțin important numărul lor.
Nu am mai multe că nu suntem Insula Mare a Brăilei. Lucrăm la 4.000 de hectare pe care le avem în proprietate. Este o afacere interesantă. Banii sunt în principal din agricultură, energie și bursă. În momentul de față, participațiile mele s-au redus semnificativ. Cu ceva ani în urmă, eram unul dintre cei mai importanți investitori în Bursa de Valori București”, a declarat Mihai Rotaru, potrivit GSP.ro.
Universitatea Craiova a fost și pe profit
Mihai Rotaru a avut mai multe momente în care și-a dorit să se retragă din fotbal sau, cel puțin, să facă un pas în spate. Totuși, nu a reușit să se detașeze, sperând că va reuși să câștige măcar un titlu cu CS Universitatea Craiova. Patronul clubului a explicat că a investit aproximativ 20 de milioane de euro în echipă, în ultimul deceniu.
„Am băgat aproximativ 20 de milioane, dar trebuie să facem paritatea. Grosso-modo sunt 20 de milioane de euro. De scos, nu am scos niciun leu. Dacă facem o balanță între veniri și plecări, rămânem pe profit, dar problema sunt costurile operaționale.
Dacă punem în balanță venirile plus costurile operaționale, plus veniturile din vânzări de jucători și celelalte surse de venit, drepturi TV, participarea în cupele europene, ticketing, merchandise, marketing, suntem pe minus cu 20 de milioane de euro, doar că în ultimii patru ani înainte de pandemie am fost pe profit, ceea ce spune ceva”, a spus Mihai Rotaru, potrivit digisport.ro.
Lotul Universității Craiova, în sezonul 2025/2026:
- Portari: Laurențiu Popescu, Silviu Lung Jr. Matei Goga, Alexandru Glodean, Pavlo Isenko.
- Fundași: Nicușor Bancu, Jurj Badelj, Vasile Mogoș, Nikola Stevanovic, Oleksandr Romanchuk, Darius Fălcușan, Florin Ștefan, Adrian Rus, Vlad Screciu Carlos Mora.
- Mijlocași: Alexandru Crețu, Lyes Houri, Anzor Mekvabishvilii, Alex Cicâldău, Tudor Băluță, Samuel Teles, Mihnea Rădulescu, Luca Băsceanu, David Matei.
- Atacanți: Ștefan Baiaram, Assad Al-Hamlawi, Mihai Ninaci, Teodor Luță, Steven Nsimba, Monday Etim.
Transferurile făcute de Universitatea Craiova în sezonul 2025/2026:
- Florin Ștefan – de la Sepsi, fără sumă de transfer
- Steven Nsimba – de la FC Aubagne, fără sumă de transfer
- Darius Fălcușan – 300.000 de euro, de la Empoli U23
- Assad Al-Hamlawi – un milion de euro de la Slask Wroclaw
- Luca Băsceanu – un milion de euro de la Farul
- Oleksandr Romanchuk – 750.000 de euro de la Kryvbas
- Mihnea Rădulescu – 250.000 de euro de la Petrolul
- Nikola Stevanovic – 100.000 de euro de la Oțelul
- David Maftei – 75.000 de euro de la Steaua
- Alexandru Crețu – de la Al-Wehda, fără sumă de transfer
- Samuel Teles – de la Oțelul, fără sumă de transfer
- Tudor Băluță – de la Slask Wroclaw, fără sumă de transfer
- Pavlo Isenko – de la Vorskla Poltava.
- Adrian Rus – de la Pisa, fără sumă de transfer.
- Monday Etim – de la Hillerod, fără sumă de transfer
- Alexandru Iamandache – de la CS Afumați, fără sumă de transfer
Antrenor și sistem de joc la Universitatea Craiova, în sezonul 2025/2026:
Universitatea Craiova a început sezonul 2025/2026 cu Mirel Rădoi pe bancă, dar echipa a fost preluată, pe parcurs de Filipe Coelho. Tehnicianul portughez în vârstă de 45 de ani are ca obiectiv câștigarea campionatului și preferă un sistem de joc 3-5-2.
Universitatea Craiova a cucerit eventul în sezonul 2025/2026
Universitatea Craiova a cucerit eventul în sezonul 2025/2026. Oltenii au câștigat Cupa României, la loviturile de departajare, în fața celor de la U Cluj. Apoi, în fața aceleiași echipe, în aceeași săptămână, alb-albaștrii s-au impus cu scorul de 5-0, pe stadionul „Ion Oblemenco” și au fost încoronați campioni ai României.