SuperLiga nu mai caută doar jucători liberi, nume cunoscute sau străini trecuți prin campionate exotice. Vara aceasta scoate la suprafață două piețe tot mai interesante pentru cluburile din România: românii crescuți în Italia și fotbaliștii veniți din ligile inferioare ale Franței.
Nu este vorba despre două exemple izolate, ci despre un trend care începe să se vadă tot mai clar în bursa transferurilor din SuperLiga. Cluburile caută jucători mai ieftini, mai ușor de integrat și, mai ales, cu potențial de revânzare.
Italia, pepiniera românilor care nu au prins încă Serie A
Prima direcție este Italia. Acolo au crescut tot mai mulți fotbaliști români sau cu origini românești, formați în academii puternice, dar care nu au prins încă loc la nivel mare.
Rapid a mers pe această pistă cu Ștefan Senciuc, crescut la Venezia, și Jason Kodor, venit de la Lecce. U Cluj l-a luat pe Andrei Coubiș, fundaș format în Italia și trecut pe la AC Milan și Sampdoria. CFR Cluj s-a uitat, la rândul ei, spre Ioan Vermeșan și Luca Szimionaș, doi tineri de la Verona.
De ce sunt atractivi românii crescuți în Italia
Pentru cluburile românești, această piață are logică. Acești jucători au pașaport românesc, pot ajuta la regula U21, vin din academii unde au lucrat tactic și fizic într-un mediu mai riguros și, de multe ori, nu costă sume imposibile.
Andrei Coubiș este exemplul cel mai bun pentru demonstrație. U Cluj l-a adus de la Sampdoria, iar presa a scris că suma de transfer a fost în jur de 150.000 de euro. Ulterior, cota fundașului a crescut puternic. Exact aici apare miza: iei un jucător la preț rezonabil, îl validezi în SuperLiga și îl transformi în activ vandabil.
Nu sunt „rebuturi” din Italia. Sunt jucători prinși între două lumi: suficient de bine formați pentru fotbalul românesc, dar încă prea jos în ierarhie pentru Serie A sau Serie B.
Români crescuți sau formați în Italia, urmăriți de cluburile din SuperLiga
- Ștefan Senciuc – Rapid l-a adus de la Venezia, club la care a crescut în fotbalul italian.
- Jason Kodor – Rapid l-a transferat de la Lecce, o altă academie importantă din Italia.
- Andrei Coubiș – U Cluj l-a luat de la Sampdoria, după ce fundașul fusese format și la AC Milan.
- Ioan Vermeșan – atacant de la Verona, intrat pe radarul CFR-ului.
- Luca Szimionaș – un alt tânăr de la Verona urmărit de CFR Cluj.
Franța ligilor mici, piața de forță și viteză
A doua direcție este Franța. Mai exact, zona Ligue 2, National și chiar nivelurile imediat inferioare. Acolo cluburile românești găsesc fotbaliști atletici, obișnuiți cu dueluri tari, dar încă accesibili financiar.
Universitatea Craiova a testat această pistă cu Steven Nsimba, atacant venit din fotbalul francez de nivel inferior. FCSB l-a adus pe Ronny Labonne, Farul a mers pe Sofyane Bouzamoucha, venit de la FC Rouen, iar FC Argeș l-a luat pe Taylor Luvambo, trecut prin fotbalul francez.
Pe aceeași zonă intră și nume precum Peter Ouaneh sau Setigui Karamoko, jucători cu experiență în campionatele franceze, acolo unde ritmul, forța și intensitatea sunt peste ce întâlnesc multe echipe din România în zona de scouting clasic.
Craiova a testat pista Nsimba
Pentru publicul oltean, cazul Steven Nsimba este cel mai apropiat. Universitatea Craiova a mers pe un atacant venit din Franța, o zonă care nu era neapărat prima opțiune pentru cluburile mari din SuperLiga.
Nsimba nu trebuie transformat artificial în simbolul perfect al acestei strategii. Ideea importantă este alta: transferul lui a arătat că o echipă cu pretenții din SuperLiga poate căuta soluții și în afara piețelor clasice.
Într-o perioadă în care lotul Universității Craiova este urmărit atent, iar mutările sunt centralizate în lista transferurilor Universității Craiova, pista franceză rămâne una interesantă. Nu aduce mereu nume spectaculoase, dar poate aduce jucători utili, fizici și încă ieftini.
De ce caută cluburile românești în Franța
Franța produce enorm. Nu toți jucătorii ajung în Ligue 1, iar mulți rămân blocați în National, Ligue 2 sau echipe de rezervă. Pentru România, aceștia pot fi exact profilul potrivit: fotbaliști puternici, rapizi, cu duel, dar încă disponibili la costuri rezonabile.
Un fundaș central venit din liga a treia franceză poate părea un pariu. Dar dacă are fizic, agresivitate și disciplină defensivă, poate deveni rapid titular în SuperLiga. La fel, un atacant sau un mijlocaș de bandă format în Franța poate aduce ceva ce multe echipe românești caută: viteză și intensitate.
Jucători veniți din Franța sau din zona fotbalului francez
- Steven Nsimba – Universitatea Craiova l-a adus după experiențe în ligile inferioare din Franța.
- Ronny Labonne – FCSB a mers pe un fundaș lateral trecut prin fotbalul francez.
- Sofyane Bouzamoucha – Farul l-a transferat de la FC Rouen, din liga a treia franceză.
- Taylor Luvambo – FC Argeș l-a adus de la Le Mans.
- Peter Ouaneh – UTA s-a orientat spre un fundaș central trecut prin Laval.
- Setigui Karamoko – Sepsi a mers pe un jucător venit din zona Pau
Riscul mare: scouting sau imitație?
Aici apare diferența dintre strategie și modă. Dacă ai scouting real, Italia și Franța pot deveni piețe excelente. Dacă doar copiezi ce a făcut alt club, riști să aduci jucători doar pentru că „vin din Italia” sau „au jucat în Franța”.
Asta nu mai este strategie. Este turism de transferuri.
Un club bine organizat știe ce caută: post, profil fizic, caracter, adaptabilitate, salariu, potențial de revânzare. Un club care merge după val ia un nume, îl prezintă frumos și speră să iasă.
În SuperLiga, diferența se vede repede. Campionatul nu are răbdare. Dacă jucătorul nu se adaptează rapid, devine „țeapă”. Dacă intră bine, poate deveni afacerea verii.
SuperLiga schimbă piața
Până nu demult, cluburile românești se uitau obsesiv spre jucători liberi, fotbaliști cu CV bun sau străini trecuți prin campionate mai puțin urmărite. Acum, direcția pare mai calculată.
Românii crescuți în Italia oferă avantaj de regulament, educație tactică și potențial de imagine. Jucătorii din Franța aduc forță, viteză și duel. Împreună, cele două piețe pot schimba felul în care cluburile din România construiesc loturile.
Pentru Universitatea Craiova și rivalele ei, întrebarea nu mai este doar cine transferă mai mult. Întrebarea devine cine vede primul jucătorul potrivit, în locul potrivit, la prețul potrivit.
