Craiova Maxima a fost construită într-o perioadă în care echipa era formată din fotbaliști români. Știința de astăzi adună în același vestiar internaționali români și jucători veniți din mai multe țări, iar pe banca tehnică se află un antrenor portughez.
Balaci, Cămătaru, Cârțu, Crișan sau Ștefănescu sunt nume care au făcut din Maxima o echipă de referință. Aproape jumătate de secol mai târziu, suporterii îi urmăresc pe Bancu, Screciu și Cicâldău alături de Mora, Al-Hamlawi sau Elisor.
Diferența dintre generații se vede și în pașaport, și în felul în care funcționează fotbalul. Totuși, comparația nu trebuie redusă la ideea că atunci jucau oltenii, iar acum joacă numai străinii.
Maxima: o generație românească, legată de Oltenia
Craiova Maxima a crescut treptat în jurul unor fotbaliști români, mulți dintre ei legați de Craiova și de Oltenia.
În perioada de formare a generației au apărut împreună nume precum Ilie Balaci, Rodion Cămătaru, Sorin Cârțu și Zoltan Crișan. Lor li s-au alăturat ceilalți componenți ai echipei care avea să cucerească titluri și să ajungă până în semifinalele Cupei UEFA.
Trecerea dintre generații a fost treptată. În finala Cupei din 1977, câștigată în fața Stelei, tinerii viitoarei Maxime au jucat alături de fotbaliști ai generației precedente.
Acea echipă s-a format într-un fotbal cu reguli și posibilități de transfer foarte diferite de cele de azi. De aceea, numărul jucătorilor străini nu poate fi comparat fără context.
Craiova lui Coelho: români importanți și fotbaliști din străinătate
Știința actuală are un nucleu românesc care cântărește în vestiar și în lot. Nicușor Bancu este căpitanul echipei, Vladimir Screciu poate acoperi mai multe posturi, iar Alexandru Cicâldău și Tudor Băluță sunt soluții importante pentru mijlocul terenului.
Laurențiu Popescu a apărat în meciuri importante și a fost convocat la naționala mare. În total, Universitatea a avut cinci jucători chemați de Gheorghe Hagi pentru acțiunea din noiembrie.
În același timp, străinii au roluri vizibile. Carlos Mora oferă o soluție în banda dreaptă, Assad Al-Hamlawi și Simon Elisor sunt variante în atac, iar în defensivă Coelho a apelat la fotbaliști precum Oleksandr Romanchuk și Nikola Stevanovic.
Comparația exactă a contribuției celor două grupuri ar necesita însă o analiză completă a minutelor, golurilor și titularizărilor. Numărul de nume dintr-un lot nu spune singur cine a făcut diferența.
O bancă și o academie cu influență din afară
Filipe Coelho este portughez, la fel ca Mario Felgueiras, directorul sportiv al Universității. În trecut, echipa a fost pregătită și de antrenori străini precum Devis Mangia, Marinos Ouzounidis și Ivaylo Petev, dar și de tehnicieni români.
Modelul actual se vede și la juniori. Clubul l-a numit pe spaniolul Eduardo Covelo director tehnic al academiei, iar în sectorul juvenil au lucrat și alți specialiști străini, alături de antrenori români.
Pentru Craiova, întrebarea pe termen lung este dacă această combinație va aduce nu doar rezultate la seniori, ci și mai mulți fotbaliști crescuți în Bănie care să se impună la prima echipă.
Tu ce ai prefera să vezi la Știința: mai mulți tineri din academie sau cei mai buni jucători disponibili, indiferent de unde vin?
