Oltenii mai au de așteptat cel puțin doi ani până când ar putea traversa Carpații numai pe autostradă, iar un termen prudent pentru finalizarea întregii legături Sibiu–Pitești rămâne anul 2029, dacă sectoarele montane nu acumulează noi întârzieri.
Un pas important este făcut acum pe Secțiunea 3 Cornetu–Tigveni. DRDP Craiova anunță că infrastructura și platforma necesare lansării utilajului TBM, „cârtița” care va fora Tunelul Poiana, sunt realizate în proporție de peste 80%. Montajul componentelor ar urma să înceapă la începutul lunii octombrie 2026.
Procentul nu trebuie însă confundat cu stadiul întregului tronson. La sfârșitul lunii august, Secțiunea 3 avea un progres fizic anunțat de CNAIR de 17,35%.
De ce Tunelul Poiana este esențial
Tunelul Poiana va avea o lungime de 1.780 de metri și va fi construit între Cornetu și Tigveni. Forarea va fi făcută mecanizat, cu ajutorul unui TBM, utilaj care înaintează prin munte și execută succesiv operațiunile necesare realizării tunelului.
„Stadiul de construire a infrastructurii necesare și platforma de lansare a TBM-ului («cârtița») sunt finalizate în proporție de peste 80%. La începutul lunii viitoare este programat să înceapă montajul componentelor utilajului, furnizate de producător”, a transmis DRDP Craiova.
Montarea utilajului este o etapă spectaculoasă și importantă, dar nu înseamnă că forarea începe imediat și nici că secțiunea este aproape de inaugurare. TBM-ul trebuie asamblat, verificat și pus în funcțiune înainte să intre efectiv în munte.
Lotul are 37,4 kilometri și peste 50 de structuri
Secțiunea 3 Cornetu–Tigveni are 37,4 kilometri și este construită de asocierea Webuild–Tancrad. Pe lângă Tunelul Poiana, proiectul cuprinde peste 50 de poduri, viaducte și pasaje, precum și două noduri rutiere.
Constructorul avea mobilizați la sfârșitul lunii august aproximativ 1.000 de muncitori și peste 500 de utilaje și echipamente. Se lucra la excavații, consolidări, umpluturi și structuri pe sectoarele pentru care existau autorizații.
În septembrie au început și asfaltările pe un tronson experimental. Acesta este folosit pentru stabilirea rețetei finale a asfaltului, nu reprezintă începutul asfaltării continue pe toți cei 37,4 kilometri.
De ce nu se poate anunța încă o dată sigură
Cele două secțiuni montane, Boița–Cornetu și Cornetu–Tigveni, sunt cele mai dificile porțiuni ale Autostrăzii Sibiu–Pitești. Traseul presupune tuneluri, viaducte lungi, consolidări și intervenții într-un relief instabil.
Pe Secțiunea 3, CNAIR a precizat că extinderea lucrărilor pe întregul șantier depinde de obținerea acordului revizuit de mediu. Prin urmare, mobilizarea mare și începerea pregătirilor pentru TBM sunt vești bune, dar nu elimină riscurile administrative și tehnice.
Termenul contractual indicat pentru sectoarele montane este 2028. Totuși, estimările publice privind circulația neîntreruptă pe întreaga autostradă au ajuns la 2029. Acesta este un scenariu, nu o promisiune garantată.
Ce porțiuni sunt deja utilizabile
Autostrada Sibiu–Pitești are cinci secțiuni și o lungime totală de aproximativ 122 de kilometri.
La capete, șoferii folosesc deja sectoarele Sibiu–Boița și Pitești–Curtea de Argeș. Secțiunea 4, dintre Curtea de Argeș și Tigveni, este aproape finalizată, iar în septembrie 2026 se fac teste la sistemele de siguranță ale tunelului. Autoritățile estimează că tronsonul de 9,86 kilometri ar putea fi deschis până la sfârșitul anului, înaintea termenului contractual din februarie 2027.
Chiar și după această inaugurare, traversarea completă a munților nu va fi posibilă pe autostradă. Vor rămâne lipsă cele două loturi mari:
- Secțiunea 2 Boița–Cornetu, de 31,33 kilometri;
- Secțiunea 3 Cornetu–Tigveni, de 37,4 kilometri.
Împreună, acestea formează veriga montană de aproape 69 de kilometri fără de care traficul trebuie să folosească în continuare DN7 și Valea Oltului.
Ce înseamnă proiectul pentru șoferii din Craiova
Din Craiova până la Pitești se poate circula pe Drumul Expres DEx12, iar apoi traseul continuă spre A1. Problema rămâne traversarea Carpaților: de la capătul porțiunilor construite, șoferii trebuie să revină pe drumurile naționale până la Boița.
După finalizarea secțiunilor 2 și 3, un șofer plecat din Craiova va putea merge spre Sibiu și apoi spre vestul țării pe drum de mare viteză, fără traversarea localităților de pe Valea Oltului. Legătura va fi importantă și pentru transportul de marfă dintre sudul țării și frontiera de vest.
În Dolj, investițiile rutiere nu se limitează la drumurile de mare viteză. 3minute a prezentat și 15 proiecte importante pentru județul Dolj, precum și lucrările care pot schimba condițiile pentru șoferi pe drumul dintre Scăești și Argetoaia.
Răspunsul scurt: 2028 pe hârtie, mai prudent 2029
Dacă termenele contractuale sunt respectate, loturile montane ar trebui să fie terminate în 2028. Stadiul actual, complexitatea tunelurilor și dependența de avize fac însă ca anul 2029 să fie un reper mai prudent pentru circulația continuă între Pitești și Sibiu.
Pentru craioveni și ceilalți șoferi din Oltenia, asta înseamnă încă aproximativ doi–trei ani de așteptare. Deschiderea Secțiunii 4 va adăuga aproape zece kilometri de autostradă, dar adevărata traversare a Carpaților depinde de finalizarea tronsoanelor Cornetu–Tigveni și Boița–Cornetu.
Și dezvoltarea Craiovei va depinde de conexiunile regionale, nu numai de străzile din interiorul orașului. Noul PUG al Craiovei prevede zone industriale și cartiere noi, însă atractivitatea lor economică este legată și de accesul rapid spre coridoarele europene.
