Craiova se consideră, de zeci de ani, un oraș universitar. Pentru generații întregi de tineri din Oltenia, Universitatea din Craiova a fost destinația firească după liceu. Veneai din Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți sau Vâlcea și, dacă nu plecai la București, Cluj, Timișoara, Iași sau în străinătate, rămâneai în Bănie.
Dar mai este Craiova, cu adevărat, un oraș studențesc puternic?
Cifrele ridică semne de întrebare. În anii 2000, Universitatea din Craiova avea aproape 28.000 de studenți la licență, la care se adăugau masteranzii. În 2010, surse locale vorbeau despre peste 31.000 de studenți. În 2017, cifra comunicată era de peste 26.000.
Astăzi, Universitatea din Craiova vorbește despre aproximativ 20.000 de studenți.
Diferența este mare. Iar pentru un oraș care își construiește o parte din identitate pe ideea de centru universitar regional, scăderea nu poate fi tratată ca un detaliu statistic.
De la peste 30.000 la aproximativ 20.000
Raportul de activitate al Universității din Craiova pentru perioada 2004-2008 arată cifre consistente pentru acea perioadă. Instituția avea 27.815 studenți în anul universitar 2004-2005, 28.078 în 2005-2006, 28.618 în 2006-2007 și 27.516 în 2007-2008, doar la ciclul de licență. La aceștia se adăugau masteranzii și alte forme de studiu.
În 2010, presa locală consemna că Universitatea din Craiova avea peste 31.000 de studenți, iar în 2017 apărea cifra de peste 26.000.
În ultimii ani, însă, comunicarea publică a instituției indică aproximativ 20.000 de studenți. Chiar dacă metodologia de raportare poate diferi de la un an la altul, tendința generală este greu de ignorat: masa universitară a Craiovei pare să se fi redus considerabil.
Declinul este național, dar Craiova îl simte dureros
Scăderea numărului de studenți nu este un fenomen exclusiv craiovean. România a trecut printr-o schimbare majoră după vârful anilor 2007-2008, când sistemul universitar ajunsese la cifre foarte mari.
Demografia a lovit puternic. Sunt mai puțini copii, mai puțini absolvenți de liceu, mai puțini candidați la facultate. Migrația a schimbat și ea traseul tinerilor. Mulți pleacă direct în străinătate, fie la muncă, fie la studii. Alții aleg centre universitare mari, cu brand mai puternic și piață a muncii mai atractivă.
Dar faptul că fenomenul este național nu scutește Craiova de întrebări locale.
Pentru că un oraș cu pretenții de capitală regională trebuie să se întrebe de ce nu mai atrage tinerii ca altădată.
De ce pleacă tinerii craioveni spre București, Cluj sau Timișoara
Pentru mulți absolvenți buni de liceu din Craiova, alegerea pare deja făcută înainte de Bacalaureat: București, Cluj, Timișoara, Iași sau străinătate. Nu neapărat pentru că Universitatea din Craiova nu are programe bune, ci pentru că percepția generală este că oportunitățile mai mari sunt în altă parte.
Bucureștiul oferă piață mare a muncii, companii, instituții, internshipuri, viață culturală și șanse profesionale. Clujul are imagine de oraș universitar modern, cu tehnologie, economie dinamică și brand academic puternic. Timișoara atrage prin Vest, industrie, companii și apropierea de Europa Centrală. Iașiul are tradiție universitară și masă academică solidă.
Craiova are atuuri, dar nu mai pare la fel de magnetică.
Pentru un tânăr de 18 ani, contează nu doar facultatea, ci tot pachetul: orașul, joburile, atmosfera, comunitatea, mobilitatea, salariile viitoare și sentimentul că acolo își poate construi viața.
Aici Craiova pierde teren.
Oferta educațională trebuie să țină pasul cu economia nouă
O altă problemă posibilă este oferta educațională. Universitatea din Craiova are facultăți importante și programe variate, dar competiția s-a schimbat. Tinerii caută domenii conectate la piața muncii: IT, inteligență artificială, inginerie aplicată, robotică, business, medicină, design, comunicare digitală, securitate cibernetică, energie verde, relații internaționale sau programe în limbi străine.
Nu este suficient să ai programe tradiționale. Trebuie să ai programe care par relevante pentru următorii 10-20 de ani.
Iar percepția contează enorm. Dacă elevii buni cred că în alt oraș au șanse mai mari la carieră, rețele profesionale, internshipuri și salarii, atunci alegerea lor devine previzibilă.
Craiova trebuie să concureze nu doar cu alte universități, ci cu imaginea altor orașe.
Piața muncii ține studenții sau îi alungă
Un oraș universitar puternic nu se construiește doar cu amfiteatre. Se construiește cu legătura dintre universitate și economie.
Dacă un student simte că după absolvire are unde să lucreze bine în Craiova, are motive să rămână. Dacă vede orașul doar ca pe o etapă temporară, pleacă imediat după diplomă. Sau nici nu mai vine.
Aici este una dintre marile provocări ale Băniei. Craiova are industrie, are companii importante, are administrație, servicii, construcții, medicină, educație, dar nu are încă imaginea unui ecosistem profesional comparabil cu București, Cluj sau Timișoara.
Pentru domeniile moderne, percepția tinerilor este că marile oportunități se află în altă parte. Iar percepția, chiar dacă uneori este nedreaptă, produce efecte reale.
Craiova pierde mai mult decât studenți
Când un oraș pierde studenți, nu pierde doar niște cifre din rapoarte. Pierde energie urbană.
Un student înseamnă chirie, consum, cafenele, transport, voluntariat, cultură, evenimente, idei, forță de muncă part-time și, uneori, un viitor locuitor stabil al orașului. Studenții dau viață unui oraș. Îl fac mai tânăr, mai agitat, mai deschis.
Când tinerii aleg București, Cluj, Timișoara sau străinătatea, nu pleacă doar dintr-o universitate. Pleacă dintr-un oraș care nu i-a convins că merită să rămână.
Asta este problema de fond.
Dacă Universitatea din Craiova pierde masă studențească, Craiova pierde o parte din viitorul ei urban.
Mai este Craiova oraș studențesc?
Răspunsul nu este simplu. Da, Craiova rămâne un centru universitar important pentru Oltenia. Are Universitatea din Craiova, UMF, facultăți, cămine, profesori, tradiție și mii de studenți.
Dar nu mai pare orașul universitar puternic de altădată.
Când cobori de la peste 30.000 de studenți la aproximativ 20.000, ceva se schimbă. Se schimbă atmosfera, economia locală, presiunea pe chirii, viața culturală, capacitatea orașului de a atrage și păstra tineri.
Universitatea nu poate rezolva singură această problemă. Este nevoie de oraș, administrație, companii, investiții, transport, cultură, locuri de muncă, programe moderne și o strategie prin care Craiova să devină din nou atractivă pentru tineri.
Pentru că miza nu este doar câți studenți are Universitatea din Craiova.
Miza este câți tineri mai cred că viitorul lor poate începe în Craiova.
Admitere UMF Craiova 2025. Câte locuri sunt scoase la concurs
Bani mai mulți pentru studenți, anul acesta! Au crescut bursele
