Universitatea Craiova a retras acreditările Gazetei Sporturilor, nemulțumită de articolele publicației. Aproape o lună mai târziu, la Cotroceni, președintele Nicușor Dan i-a spus jurnalistului Ovidiu Vanghele că nu va mai participa la conferințele sale în acest mandat.
Nu știm dacă la Cotroceni se urmărește cu atenție ce se întâmplă la Universitatea Craiova. Dar, după ultimele evenimente, am putea spune că președintele României și conducerea Științei au descoperit aceeași soluție pentru o relație tensionată cu presa: mai puține întrebări la conferință.
La Craiova, decizia a venit prin comunicatul clubului patronat de Mihai Rotaru. La București, anunțul a fost făcut direct de Nicușor Dan, chiar după ce jurnalistul i-a adresat o întrebare. Motivele invocate și cadrul în care s-au petrecut cele două episoade sunt diferite. Rezultatul anunțat seamănă: jurnaliști ținuți departe de activitățile celui despre care scriu.
La Craiova, GSP a rămas fără acreditări
Pe 13 octombrie, Universitatea Craiova a anunțat că retrage acreditările Gazetei Sporturilor și că întrerupe, pe termen nelimitat, colaborarea instituțională cu redacția.
În comunicatul publicat atunci, clubul acuza publicația de o campanie pe care o considera denigratoare și reclama afirmații false și interpretări tendențioase. Universitatea spunea, în același timp, că respectă dreptul jurnaliștilor de a critica și de a pune întrebări incomode, dar solicită corectitudine. Comunicatul și răspunsul GSP
Pe scurt, la Craiova mesajul a fost: aveți dreptul să puneți întrebări incomode, dar colaborarea noastră cu voi se oprește.
Gazeta a contestat decizia, iar organizația ActiveWatch a cerut clubului să revină asupra ei. Într-un răspuns transmis organizației pe 19 octombrie, Universitatea a precizat că măsura nu va afecta obligațiile prevăzute de lege și de regulamente privind acreditările pentru meciuri și accesul la activitățile media reglementate. ActiveWatch, citat de GSP
La Cotroceni, Nicușor Dan i-a comunicat interdicția lui Ovidiu Vanghele
Pe 10 noiembrie, la finalul unei conferințe de presă, jurnalistul Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, l-a întrebat pe Nicușor Dan despre un vot al procurorului general Cristina Chiriac în secția pentru procurori a CSM.
Președintele i-a răspuns anunțând că, din cauza injuriilor pe care jurnalistul i le adresase, a dispus ca acesta să nu mai participe la conferințele sale de presă de la Cotroceni în timpul mandatului.
„Dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări în acest mandat”, i-a transmis președintele jurnalistului.
Nicușor Dan a explicat ulterior că s-a considerat jignit de un termen folosit de Vanghele într-o postare mai veche. Jurnalistul și-a cerut scuze pentru folosirea acelui cuvânt la adresa persoanei Nicușor Dan, explicând că textul său viza o decizie publică a președintelui.
De la „Oblemenco” la Cotroceni, aceeași problemă: cine mai pune întrebările?
Desigur, comparația are limite. Universitatea Craiova este un club de fotbal privat, iar Administrația Prezidențială este o instituție publică. Clubul a invocat conținutul unor articole despre echipă; Nicușor Dan a invocat injurii adresate de jurnalist.
Însă ambele decizii ridică aceeași întrebare: poate cel despre care scrie presa să decidă cine merită să îl întrebe?
La Cotroceni există și o prevedere explicită în Legea 544/2001, articolul 19: instituțiile și autoritățile publice nu pot interzice accesul mijloacelor de informare în masă la acțiunile publice pe care le organizează.
La Craiova, clubul a spus ulterior că își va respecta obligațiile privind acreditările și activitățile media impuse de regulamente. Rămâne totuși discuția despre efectul deciziei asupra relației cu o redacție și asupra informațiilor care ajung la suporteri.
Întrebările incomode nu ies de pe teren odată cu jurnalistul
Și un patron de club, și un președinte pot considera că au fost tratați incorect. Pot răspunde public, pot cere rectificări și își pot apăra reputația prin mijloacele prevăzute de lege.
Numai că publicul are nevoie și de întrebările care nu plac. Fie că este vorba despre echipa cu care ține sau despre instituția care îl reprezintă, cititorul pierde atunci când informația ajunge mai greu la el.
La Craiova, conferințele sunt despre fotbal. La Cotroceni, despre decizii care ne privesc pe toți. Iar dacă președintele și patronul Științei au ceva în comun, poate ar fi bine să fie ambiția de a răspunde la întrebări — inclusiv la cele venite de la oameni pe care nu îi plac.
Voi cum vedeți cele două decizii? Este justificată interzicerea accesului unui jurnalist sau o conferință de presă trebuie să rămână deschisă și celor incomozi?
