Filipe Coelho a intrat în istoria Universității Craiova printr-un event și prin Supercupa României. Asta nu poate fi șters. Dar după eliminarea dramatică de la Erevan, întrebarea devine inevitabilă: cât din succesul trecut a fost al portughezului și cât din echipa pe care a găsit-o deja construită?
Sezonul trecut, Coelho a preluat o Craiovă formată, lucrată și pregătită anterior de Mirel Rădoi. A venit într-un context bun, cu un lot deja așezat, cu automatisme create și cu o energie care a dus echipa spre trofee. A gestionat bine momentul, a avut meritul lui și a dus sezonul până la capăt.
Acum, însă, lucrurile sunt diferite. Vara aceasta a fost prima în care pregătirea și construcția de sezon au purtat cu adevărat amprenta lui Coelho. Iar bilanțul de până acum este greu de apărat.
Craiova a ratat Champions League și Europa League
Universitatea Craiova a intrat în preliminariile Champions League cu un traseu care, pe hârtie, părea favorabil. Nu era o rută ușoară, pentru că în Europa nu mai există adversari complet comozi, dar nici nu era genul de traseu de care să fugi.
Oltenii au trecut de primul obstacol, dar au fost eliminați de Levski Sofia în turul doi preliminar al Champions League. Dubla s-a încheiat 3-2 la general pentru bulgari, după 1-0 la Sofia și 2-2 la Craiova.
Problema nu este doar eliminarea. Problema este ce s-a întâmplat apoi cu Levski. Bulgarii au fost spulberați de AEK Atena, 4-0 în returul play-off-ului, după 0-0 în tur. Rezultatul nu spune automat că Universitatea Craiova trebuia să treacă lejer de Levski, dar arată nivelul real al adversarului care a scos campioana României din Champions League.
A urmat Europa League. Craiova a eliminat KuPS, dar a căzut apoi cu Ararat-Armenia, o echipă pe care, realist vorbind, oltenii aveau lotul și bugetul să o depășească.
Peștișorul de aur nu putea scoate traseu mai bun
Dacă Mihai Rotaru ar fi avut peștișorul de aur la tragerea la sorți, greu de crezut că i-ar fi cerut un culoar mult mai bun.
Levski Sofia, KuPS și Ararat-Armenia nu formează un drum imposibil. Nu vorbim despre Celtic, Dinamo Zagreb, Fenerbahce sau adversari din fotbalul greu al Europei. Vorbim despre adversari accesibili pentru o echipă care tocmai câștigase campionatul României și care se prezenta drept un club în creștere.
Craiova a ajuns în grupe, este adevărat. Conference League rămâne o competiție europeană importantă și nu trebuie tratată ca o rușine. Dar obiectivul mare, Europa League, s-a pierdut. Iar felul în care s-a pierdut doare și mai tare: 0-1 la Erevan, după un penalty în 90+3, într-o fază în care Laurențiu Popescu a apărat de două ori.
Campionatul nu îl ajută pe Coelho
Nici în Superliga startul nu îi oferă prea multe argumente lui Coelho. Craiova este sus în clasament, dar nu arată ca o echipă care își domină campionatul după titlul câștigat.
Au fost deja rezultate care apasă. Înfrângerea cu Dinamo, 1-5, rămâne una dintre cele mai dure lovituri ale începutului de sezon. A urmat și eșecul de acasă cu FC Argeș, 0-1, un meci care a venit exact în perioada în care Craiova avea nevoie de liniște și autoritate.
După victoria cu Voluntari, lucrurile păreau să se așeze, dar eliminarea de la Erevan a readus toate întrebările în prim-plan. Echipa are calitate, are lot, are suporteri, are stadion, are bani mai mulți decât mulți dintre adversarii întâlniți. Și totuși, în momentele care cer sânge rece, Craiova clachează.
Coelho cere jucători, dar întrebarea este și despre el
După eliminarea cu Ararat-Armenia, Filipe Coelho a vorbit despre lipsuri în lot. A spus că există câteva poziții unde echipa are nevoie de jucători. Mesajul poate fi citit ca o presiune pe conducere, mai ales înainte de finalul perioadei de transferuri.
Are dreptate antrenorul? Probabil că da, într-o anumită măsură. Accidentarea lui Adrian Rus a complicat apărarea, iar sezonul lung cere dubluri bune pe posturi. Craiova are nevoie de soluții.
Dar lipsurile din lot nu pot acoperi tot. Nu explică singure eliminarea cu Levski. Nu explică singure faptul că Ararat-Armenia a trimis Craiova în Conference League. Nu explică singure meciurile slabe din campionat.
De aceea, analiza trebuie să meargă și spre Coelho. Dacă echipa este acum pregătită de el, dacă vara a fost a lui, dacă mecanismele sunt ale lui, atunci și rezultatele trebuie puse în dreptul lui.
Eventul rămâne, dar nu mai poate ține loc de răspuns
Coelho are un mare avantaj: a câștigat trofee. În fotbal, asta contează enorm. Nimeni nu îi poate lua eventul și Supercupa.
Dar trofeele trecute nu pot bloca întrebările prezentului. Craiova a intrat în sezon ca o campioană care voia mai mult. Voia Champions League, apoi Europa League, apoi măcar un parcurs european care să confirme statutul. În schimb, a ajuns să se agațe de Conference League după un traseu care putea și trebuia gestionat mai bine.
Nu este momentul unei execuții publice. Nu este nevoie de isterie după fiecare rezultat. Dar este momentul unei întrebări serioase: ce este, de fapt, Universitatea Craiova lui Filipe Coelho?
O echipă care a moștenit o construcție bună și a dus-o spre trofee? Sau o echipă care, atunci când trebuie construită și pregătită de portughez de la zero, începe să piardă exact meciurile care îi pot schimba nivelul?
Răspunsul nu vine dintr-o conferință de presă. Vine din următoarele săptămâni. Din campionat, din Conference League și din felul în care Coelho va reuși sau nu să transforme o eliminare dureroasă într-un restart.
- https://3minute.net/ararat-armenia-universitatea-craiova-1-0-europa-league-popescu-penalty/
- https://3minute.net/cine-a-pierdut-calificarea-craiovei-ararat-armenia/
- https://3minute.net/coelho-presiune-conducere-transferuri-universitatea-craiova/
- https://3minute.net/europa-league-conference-league-bani-universitatea-craiova/
- https://3minute.net/mora-houri-craiova-penalty-europa-ararat-aek/
- https://3minute.net/adrian-rus-accidentare-universitatea-craiova/
