Din seria „Cine a condus fotbalul nostru?” – episodul 3 din 4
La începutul anilor 2000, fotbalul românesc a intrat în epoca patronului-împărat. Gigi Becali, George Copos, Marian Iancu, Ioan Niculae, Cristi Borcea sau Adrian Mititelu nu erau doar finanțatori. Ei vorbeau în numele clubului, stabileau strategia și, uneori, decideau inclusiv echipa.
La Craiova, acest model a ajuns la forma sa cea mai personală. Adrian Mititelu nu administra pur și simplu clubul. A ajuns să-l personifice.
Patronul venea cu banii și cerea toată puterea
Noul model părea mai sănătos decât „Cooperativa”. Patronul aducea bani privați, plătea transferuri și salarii și își asuma public rezultatele.
Problema era că instituția nu se dezvolta separat de omul care o finanța. Nu existau suficiente mecanisme de control, venituri stabile sau conduceri capabile să supraviețuiască unei schimbări de proprietar.
Clubul semăna cu un domeniu feudal. Patronul era proprietar, director, purtător de cuvânt și judecător. Antrenorii și conducătorii puteau fi schimbați în funcție de dispoziția sa, iar bugetele erau susținute din averea personală, fără acoperire în veniturile clubului.
Mititelu a cumpărat un club și a preluat o identitate
Adrian Mititelu a preluat Universitatea în 2005. A investit, a adus jucători și a încercat să readucă echipa în prim-plan. Dar fiecare conflict al patronului devenea un conflict al Craiovei.
Mititelu susține că a pierdut zeci de milioane de euro în fotbal. Sumele avansate de el au variat de-a lungul timpului, astfel că trebuie tratate ca declarații ale patronului, nu ca un bilanț auditat.
Cert este că modelul consuma bani fără să construiască suficientă independență financiară. Atunci când resursele și relațiile patronului au intrat în criză, întregul club a intrat în criză.
Când războaiele patronului au devenit războaiele echipei
Mititelu a intrat în conflicte cu federația, liga, autoritățile locale, foști colaboratori și numeroși oameni din fotbal. Pentru suporteri, fiecare dispută era prezentată drept o luptă pentru Universitatea.
În 2011, FRF a decis dezafilierea clubului. Au urmat ani de procese și hotărâri contradictorii. În dosarul penal, Mircea Sandu și Dumitru Dragomir au fost achitați definitiv, motiv pentru care povestea nu poate fi redusă juridic la formula simplă potrivit căreia dezafilierea ar fi fost declarată definitiv ilegală.
Dincolo de sentințe, consecința sportivă a fost incontestabilă: Craiova a dispărut din competiție, jucătorii au plecat, iar comunitatea s-a trezit fără echipa pe care o urmărea.
Becali, Mititelu și iluzia controlului absolut
Gigi Becali este exemplul național al patronului care recunoaște că intervine în alcătuirea echipei. Adrian Mititelu a reprezentat versiunea craioveană a aceluiași model de putere totală.
Diferențele dintre ei sunt numeroase, inclusiv la nivelul resurselor și al rezultatelor. Principiul rămâne însă asemănător: instituția depinde de deciziile unui singur om.
Becali a pierdut, în urma disputelor juridice, dreptul de a utiliza marca și numele Steaua, iar baza de suporteri s-a fracturat. Marian Iancu a lăsat în urmă prăbușirea proiectului de la Timișoara. Rapidul lui George Copos a ajuns în insolvență.
Patronii au intrat în fotbal prezentându-se drept salvatori. Mulți au plecat lăsând cluburile mai vulnerabile decât le găsiseră.
Craiova, orașul prins între identități
Cazul Craiovei a fost mai dureros deoarece disputa nu s-a limitat la bani sau rezultate. A ajuns la identitate, palmares și dreptul fiecărei entități de a se considera continuatoarea Universității.
În modelul patronului-împărat, o asemenea ruptură devine aproape inevitabil personală. Clubul, istoria și orgoliul proprietarului ajung imposibil de separat.
Adrian Mititelu a investit și a luptat pentru propria interpretare a Universității. Dar tocmai faptul că întregul proiect a depins de el i-a reprezentat cea mai mare slăbiciune.
Craiova avea nevoie de un model în care echipa să nu mai poată dispărea odată cu prăbușirea financiară sau politică a unui singur om.
SERIAL 3minute: „Cine a condus fotbalul nostru?”
- Episodul 1: Craiova Maxima și statul-patron
- Episodul 2: „Cooperativa” și Craiova prinsă în rețea
- Episodul 3: Adrian Mititelu și patronul-împărat
- Episodul 4: Mihai Rotaru și clubul-companie – în curând
