Universitatea Craiova trăiește, în aceste zile, două realități care se bat cap în cap. Pe de o parte, clubul vorbește despre Academie, despre reformă, despre metodologie, despre „zero favoritisme” și despre viitorul crescut în Bănie. Pe de altă parte, prima echipă se umple, din nou, de soluții aduse din afară.
Ronaldo Webster, Simon Elisor, Heri Tavares, João Lameira și Baptiste Roux au intrat, într-un singur mercato, pe lista transferurilor făcute de Universitatea Craiova. Unii au venit cu CV, alții cu promisiuni, alții cu eticheta de „soluție pentru viitor” sau cu statutul de jucător util pe un post descoperit.
Problema nu este că Universitatea Craiova aduce străini. Fotbalul modern se joacă așa. Problema este că, în paralel, Academia nu mai livrează constant pentru prima echipă. Iar când cele două lucruri se întâlnesc, mecanismul lui Mihai Rotaru începe să scârțâie tot mai tare.
3minute.net a scris deja despre scandalul de la U13 și comunicatul dur al clubului, despre episodul U15 în care Craiova ar fi scos echipa de pe teren în meciul cu Steaua și despre faptul că tinerii împinși acum spre prima echipă vin de la Steaua, Petrolul sau Academia Hagi. Acesta este al patrulea episod al aceleiași discuții: dacă prima echipă se construiește tot mai mult cu jucători aduși din afară, ce drum mai are juniorul crescut la Craiova?
Transferurile verii: multe nume, puține certitudini
Lista de transferuri ale Universității Craiova în 2026 s-a tot lungit. Clubul l-a adus pe Ronaldo Webster, fundaș stânga jamaican venit de la Shkëndija. L-a adus pe Simon Elisor, atacant francez venit de la Famalicao. L-a adus pe Heri Tavares, extremă sosită de la Maccabi Netanya.
Pe final de mercato, au apărut și două mutări noi: João Lameira, mijlocaș portughez cumpărat definitiv de la Oțelul Galați, și Baptiste Roux, fundaș central francez împrumutat până la finalul sezonului, cu opțiune de transfer definitiv.
Despre Lameira și Roux nu putem da încă verdicte sportive. Abia au ajuns. Pot confirma, pot deveni utili, pot acoperi două posturi unde Craiova avea nevoie de soluții, mai ales după plecarea lui Anzor Mekvabishvili și accidentarea lui Adrian Rus.
Dar despre primele trei mutări străine ale verii putem spune ceva mai apăsat: până acum, ele nu au schimbat nivelul echipei.
Webster, Elisor, Tavares: transferuri cu tam-tam, randament sub semnul întrebării
Ronaldo Webster a venit ca fundaș stânga, într-o zonă în care Universitatea Craiova avea nevoie de concurență și de energie. Până acum, însă, nu s-a impus ca soluție clară. Nu a dat senzația că poate schimba ierarhia, nu a devenit o piesă stabilă și nu a rezolvat cu adevărat problema de pe flanc.
Simon Elisor a fost prezentat ca atacantul care poate aduce alt profil în ofensiva Craiovei. Numai că startul lui a fost blocat de probleme medicale, iar 3minute.net a scris deja despre accidentarea lui Simon Elisor înaintea meciului Oțelul – Universitatea Craiova. Nu este corect să-l judeci definitiv după atât de puțin timp, dar este corect să spui că, în acest moment, Craiova nu a primit încă randamentul pentru care l-a adus.
Heri Tavares a venit cu un CV interesant și cu profil ofensiv, dar nici el nu a devenit, până acum, un titular de neclintit sau un jucător care să ridice imediat nivelul echipei. Într-o vară în care Craiova a ratat Champions League și Europa League, orice transfer care nu intră rapid în mecanism se vede mai urât.
De aceea discuția nu este despre naționalitatea jucătorilor. Este despre eficiență. Dacă aduci străini pe salarii importante, dacă le faci loc în lot, dacă îi prezinți ca soluții pentru un sezon cu obiective mari, atunci ei trebuie să producă repede. Altfel, în spatele lor rămâne o întrebare pe care clubul nu o mai poate evita: de ce nu există soluții din Academie?
Străinii nu sunt problema. Lipsa produselor proprii este problema
Un club serios are nevoie de străini buni. Nimeni nu cere Universității Craiova să joace doar cu olteni, doar cu români sau doar cu jucători crescuți în propria curte. Asta ar fi naiv.
Dar un club care investește în Academie trebuie să vadă, din când în când, drumul invers: de la juniori spre prima echipă.
La Craiova, acest drum pare blocat. Ștefan Baiaram rămâne ultimul produs important al Academiei care a ajuns să conteze cu adevărat la seniori. După el, clubul a tot cumpărat soluții tinere din alte părți: David Matei de la Steaua, Mihnea Rădulescu de la Petrolul, Luca Băsceanu de la Farul / Academia Hagi.
Iar când nici tinerii nu vin din propria Academie, iar lotul mare este completat cu străini care nu confirmă imediat, imaginea devine și mai complicată.
Academia rămâne în discurs. Prima echipă trăiește din mercato.
Juniorul propriu ajunge să concureze cu CV-ul, salariul și urgența rezultatului
Un străin adus la prima echipă vine, de obicei, cu un avantaj uriaș: clubul a investit în el. Chiar și când nu plătește o sumă mare de transfer, îi oferă salariu, comision, contract, prezentare, așteptări. Antrenorul este împins natural să-l testeze, conducerea vrea să-și vadă pariul pe teren, iar publicul așteaptă să înțeleagă de ce a fost adus.
Juniorul din Academie nu are această aură. El vine din spate, fără clip de prezentare, fără CV european, fără poveste de mercato și, de multe ori, fără răbdarea pe care clubul o acordă unui jucător adus din afară.
Aici este blocajul real.
Dacă Ronaldo Webster, Simon Elisor sau Heri Tavares nu se impun, ei pot primi timp, scuze, adaptare, explicații. Dacă un copil din Academie greșește de două ori, riscă să dispară de pe bancă înainte ca lumea să-i fi învățat numele.
Iar asta spune mult despre felul în care Universitatea Craiova își folosește propria pepinieră.
Lameira și Roux pot fi buni. Dar nu pot ascunde rana Academiei
João Lameira poate fi un transfer bun. A fost căpitan la Oțelul Galați, are experiență în SuperLiga și poate acoperi o zonă complicată după plecarea lui Anzor. Baptiste Roux poate fi util într-o apărare în care accidentarea lui Adrian Rus a lăsat o gaură serioasă.
Nu despre ei, individual, este procesul.
Procesul este despre direcție.
Universitatea Craiova a pierdut jucători importanți, a ratat Europa League, a intrat în Conference League și încearcă să repare din mers o vară în care multe decizii au fost discutabile. Într-un asemenea context, fiecare transfer nou poate părea necesar. Dar tocmai această nevoie permanentă de cârpeală arată că sistemul nu produce suficient din interior.
O Academie funcțională nu îți rezolvă toate problemele. Dar îți dă măcar două-trei soluții de lot. Îți dă un fundaș de rotație. Un mijlocaș pentru Cupă. Un copil care intră 20 de minute fără să pară trimis la sacrificiu. Un jucător care poate acoperi o absență fără să obligi clubul să caute, panicat, încă un transfer.
La Craiova, aceste soluții apar prea rar.
Rotaru nu poate avea și discurs de Academie, și lot construit doar din afară
Mihai Rotaru are dreptul să transfere. Are dreptul să caute străini. Are dreptul să aducă jucători liberi, împrumutați sau fotbaliști cu CV bun, dacă îi consideră utili pentru Universitatea Craiova.
Dar nu poate cere publicului să creadă, la nesfârșit, în discursul despre Academie, dacă prima echipă se hrănește aproape mereu din altă parte.
Aici este contradicția.
În momentul în care Academia intră în scandaluri, clubul spune „zero toleranță”. Când se discută despre bani publici, se vorbește despre „copiii Craiovei”. Când vine vorba de prima echipă, soluțiile sunt Webster, Elisor, Tavares, Lameira, Roux, Matei, Rădulescu sau Băsceanu.
Unii pot fi jucători foarte buni. Dar tocmai asta face întrebarea mai apăsătoare: dacă Universitatea Craiova are Academie, de ce trebuie să caute aproape totul în afara ei?
Mecanismul scârțâie
Problema Universității Craiova nu este că are străini în lot. Problema este că străinii vin, juniorii proprii nu urcă, iar Academia ajunge în centrul unor scandaluri care lovesc exact în credibilitatea ei.
Acesta este mecanismul care scârțâie.
La nivel declarativ, clubul construiește. La nivel de prima echipă, cumpără. La nivel de Academie, explică. Iar între aceste trei planuri apare o ruptură pe care suporterii o simt tot mai clar.
Dacă Webster, Elisor și Tavares nu confirmă, iar Lameira și Roux vor avea nevoie de timp, presiunea va crește din nou pe nucleul vechi al echipei. Pe Bancu, pe Cicâldău, pe Screciu, pe Baiaram, pe Popescu. Adică pe aceiași oameni care au dus greul și în sezoanele trecute.
Iar în spatele lor, Academia ar trebui să bată la ușă.
Deocamdată, se aud mai tare scandalurile decât pașii juniorilor spre prima echipă.
